ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 282/2004

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data

de 5 februarie 1998, M.J.V.B., I.D.V.B. și  C.V.B. au chemat în judecată

Consiliul Județean Iași, Consiliul local al comunei Dulcești și Societatea

comercială „P” S.A. Piatra Neamț, solicitând să se constate nulitatea absolută a

certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria

NT nr.0023 din 22 februarie 1995, emis de primul pârât în favoarea ultimei

pârâte cu privire la suprafața de 4648 mp de teren.

De

asemenea, au cerut restabilirea situației anterioare și obligarea pârâților la

plata cheltuielilor de judecată.

În

motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că sunt moștenitorii legali ai

defunctului D.C.V.B. căruia i-a aparținut fosta moșie Dulcești, preluată

ulterior în mod abuziv de stat și alte persoane juridice, printre care și

pârâții din prezentul litigiu.

În

legătură cu imobilele componente ale fostei moșii au formulat mai multe cereri

de restituire sau reconstituire a drepturilor care le revin în baza Legii nr.18/1991,

a Legii nr. 112/1995 și a altor acte normative, precum și suspendarea oricăror

activități de înstrăinare a bunurilor care au constituit obiectul drepturilor

respective. Ulterior, însă, în cursul judecării dosarului nr.5997/1997 al

Judecătoriei Roman, Societatea comercială „P” S.A. Piatra Neamț, a depus

certificatul de atestare a dreptului de proprietate menționat mai sus, în care

a fost inclusă și suprafața de teren revendicată de ei în calitate de

moștenitori ai foștilor proprietari C.N.V.B. decedat la 6 ianuarie 1944 și

D.C.V.B., decedat la 23 iulie 1953.

Reinvestită

cu soluționarea pricinii, după casarea cu trimitere a unei hotărâri anterioare,

Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ prin

sentința civilă nr.33 din 12 martie 2002 a admis în parte acțiunea, restrânsă

ulterior în privința suprafeței de teren, de la 4648 mp la 2761 mp și a

constatat nulitatea absolută a actului administrativ atacat pentru suprafața de

1983 mp alcătuită din mai multe parcele, conform precizărilor făcute în

dispozitivul hotărârii.

De

asemenea, a respins ca prematur formulat capătul de cerere privind constatarea

nulității parțiale a certificatului de atestare a dreptului de proprietate

pentru suprafața de 778 mp de teren.

Instanța

a reținut, în esență, că reclamanții au făcut dovada dreptului lor de

proprietate asupra imobilului naționalizat în mod abuziv și care nu a ieșit

niciodată din patrimoniul lor și respectiv, al autorului lor.

Referitor

la suprafața de 778 mp ocupată parțial de construcții, s-a apreciat că

reclamanții nu au obținut până în prezent o hotărâre a autorității publice

competente de restituire în natură a imobilelor pretinse, situație în care, sub

acest aspect, capătul de cerere formulat apare ca fiind prematur.

Împoriva

sentinței au declarat recurs reclamanții criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Recurenții

au susținut că în mod eronat instanța de fond a admis acțiunea numai în limita

suprafeței de 1983 mp deoarece expertiza tehnică efectuată de ing. T.D. a

identificat o suprafață disponibilă de 2761 mp de teren, care nu este necesară

desfășurării activității Societății Comerciale „P” S.A. Piatra Neamț.

În

suprafața respectivă se include și suprafața de 778 mp de teren pe care sunt

amplasate construcțiile pentru care s-a dispus restituirea în natură, prin

sentința civilă nr. 615 din 9 februarie 1998, pronunțată de Judecătoria Roman.

Recursul

este fondat.

Raportul

de expertiză întocmit de expertul T.D. în fond după casare, a stabilit în

adevăr că suprafața de teren necesară activității de morărit, constucțiilor și

căilor de acces ale beneficiarului actului administrativ este de 1887 mp.

Au fost

identificate totodată, parcelele A și B în suprafață totală de 2761 mp care

este disponibilă întrucât excede nevoilor firești ale societății comerciale.

S-a

precizat că terenul ce alcătuiește parcela A este amplasat în jurul clădirii de

locuit și ea nu poate fi utilizată în alte scopuri.

Instanța

de fond a apreciat, în consecință, că în cauză sunt îndeplinite condițiile

impuse de art. 1 din Legea nr. 29/1990 și  că deci, acțiunea trebuie admisă în

parte, cu privire la suprafața de 2761 mp de teren.

Aceeași

instanță a reținut apoi, că în lipsa unei hotărâri de restituire în natură a

imobilelor, reclamanții nu sunt îndreptățiți la restituirea suprafeței aferente

de 778 mp de teren.

Concluzia

respectivă, contrazice în mod flagrant argumentele curții, redate în motivarea

sentinței, la care s-a făcut referire în cele ce preced, precum și concluzia ce

rezultă din examinarea sentinței civile nr. 615 din 9 februarie 1998,

pronunțată de Judecătoria Roman.

Prin

această hotărâre, rămasă definitivă a fost admisă contestația introdusă de V.B.I.D.,

în baza dispozițiilor Legii nr. 112/1995 și s-a dispus restituirea în natură,

sau în echivalent bănesc, către contestatoare, a imobilelor cu destinația de

locuință, trecute în mod abuziv în proprietatea statului.

Așadar,

contrar celor reținute în hotărârea recurată, moștenitorii defunctului D.V.B.

au obținut, cu respectarea legii, restituirea în natură a imobilelor cu

destinația de locuință, situație în care respingerea ca prematur formulat a

unui pretins capăt de cerere nu se justifică.

Având

în vedere considerentele analizate urmează a se admite recursul și a fi

modificată sentința în sensul admiterii acțiunii și pentru suprafața de 778 mp

de teren.

Pe cale

de consecință, se va dispune anularea certificatului de atestare a dreptului de

proprietate eliberat pârâtei Societatea comercială „P” S.A. Piatra Neamț și

pentru suprafața respectivă, iar celelalte dispoziții ale hotărârii vor fi

menținute.

Văzând

și dispozițiile art. 304 pct. (7) și (9) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite

recursul declarat de reclamanții M.J.V.B., I.D.V.B. și  C.V.B. împotriva

sentinței civile nr 33 din 12 martie 2002 a Curții de Apel Bacău, secția

comercială și de contencios administrativ.

Modifică

sentința atacată în sensul că admite acțiunea și pentru suprafața de 778 m

2

.

Anulează

certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria NT nr. 0023 din 22

februarie 1995 emis de Consiliul Județean Neamț și pentru suprafața de teren de

778 m

2

.

Menține

celelalte dispoziții ale sentinței.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 27 ianuarie 2004.