ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 282/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 282/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 5 februarie 1998, M.J.V.B., I.D.V.B. și C.V.B. au chemat în judecată Consiliul Județean Iași, Consiliul local al comunei Dulcești și Societatea comercială „P” S.A. Piatra Neamț, solicitând să se constate nulitatea absolută a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria NT nr.0023 din 22 februarie 1995, emis de primul pârât în favoarea ultimei pârâte cu privire la suprafața de 4648 mp de teren. De asemenea, au cerut restabilirea situației anterioare și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că sunt moștenitorii legali ai defunctului D.C.V.B.
căruia i-a aparținut fosta moșie Dulcești, preluată ulterior în mod abuziv de stat și alte persoane juridice, printre care și pârâții din prezentul litigiu. În legătură cu imobilele componente ale fostei moșii au formulat mai multe cereri de restituire sau reconstituire a drepturilor care le revin în baza Legii nr.18/1991, a Legii nr. 112/1995 și a altor acte normative, precum și suspendarea oricăror activități de înstrăinare a bunurilor care au constituit obiectul drepturilor respective. Ulterior, însă, în cursul judecării dosarului nr.5997/1997 al Judecătoriei Roman, Societatea comercială „P” S.A. Piatra Neamț, a depus certificatul de atestare a dreptului de proprietate menționat mai sus, în care a fost inclusă și suprafața de teren revendicată de ei în calitate de moștenitori ai foștilor proprietari C.N.V.B.
decedat la 6 ianuarie 1944 și D.C.V.B., decedat la 23 iulie 1953. Reinvestită cu soluționarea pricinii, după casarea cu trimitere a unei hotărâri anterioare, Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ prin sentința civilă nr.33 din 12 martie 2002 a admis în parte acțiunea, restrânsă ulterior în privința suprafeței de teren, de la 4648 mp la 2761 mp și a constatat nulitatea absolută a actului administrativ atacat pentru suprafața de 1983 mp alcătuită din mai multe parcele, conform precizărilor făcute în dispozitivul hotărârii. De asemenea, a respins ca prematur formulat capătul de cerere privind constatarea nulității parțiale a certificatului de atestare a dreptului de proprietate pentru suprafața de 778 mp de teren.
Instanța a reținut, în esență, că reclamanții au făcut dovada dreptului lor de proprietate asupra imobilului naționalizat în mod abuziv și care nu a ieșit niciodată din patrimoniul lor și respectiv, al autorului lor. Referitor la suprafața de 778 mp ocupată parțial de construcții, s-a apreciat că reclamanții nu au obținut până în prezent o hotărâre a autorității publice competente de restituire în natură a imobilelor pretinse, situație în care, sub acest aspect, capătul de cerere formulat apare ca fiind prematur. Împoriva sentinței au declarat recurs reclamanții criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Recurenții au susținut că în mod eronat instanța de fond a admis acțiunea numai în limita suprafeței de 1983 mp deoarece expertiza tehnică efectuată de ing.
T.D. a identificat o suprafață disponibilă de 2761 mp de teren, care nu este necesară desfășurării activității Societății Comerciale „P” S.A. Piatra Neamț. În suprafața respectivă se include și suprafața de 778 mp de teren pe care sunt amplasate construcțiile pentru care s-a dispus restituirea în natură, prin sentința civilă nr. 615 din 9 februarie 1998, pronunțată de Judecătoria Roman. Recursul este fondat. Raportul de expertiză întocmit de expertul T.D. în fond după casare, a stabilit în adevăr că suprafața de teren necesară activității de morărit, constucțiilor și căilor de acces ale beneficiarului actului administrativ este de 1887 mp. Au fost identificate totodată, parcelele A și B în suprafață totală de 2761 mp care este disponibilă întrucât excede nevoilor firești ale societății comerciale.
S-a precizat că terenul ce alcătuiește parcela A este amplasat în jurul clădirii de locuit și ea nu poate fi utilizată în alte scopuri. Instanța de fond a apreciat, în consecință, că în cauză sunt îndeplinite condițiile impuse de art. 1 din Legea nr. 29/1990 și că deci, acțiunea trebuie admisă în parte, cu privire la suprafața de 2761 mp de teren. Aceeași instanță a reținut apoi, că în lipsa unei hotărâri de restituire în natură a imobilelor, reclamanții nu sunt îndreptățiți la restituirea suprafeței aferente de 778 mp de teren. Concluzia respectivă, contrazice în mod flagrant argumentele curții, redate în motivarea sentinței, la care s-a făcut referire în cele ce preced, precum și concluzia ce rezultă din examinarea sentinței civile nr. 615 din 9 februarie 1998, pronunțată de Judecătoria Roman.
Prin această hotărâre, rămasă definitivă a fost admisă contestația introdusă de V.B.I.D., în baza dispozițiilor Legii nr. 112/1995 și s-a dispus restituirea în natură, sau în echivalent bănesc, către contestatoare, a imobilelor cu destinația de locuință, trecute în mod abuziv în proprietatea statului. Așadar, contrar celor reținute în hotărârea recurată, moștenitorii defunctului D.V.B. au obținut, cu respectarea legii, restituirea în natură a imobilelor cu destinația de locuință, situație în care respingerea ca prematur formulat a unui pretins capăt de cerere nu se justifică. Având în vedere considerentele analizate urmează a se admite recursul și a fi modificată sentința în sensul admiterii acțiunii și pentru suprafața de 778 mp de teren.
Pe cale de consecință, se va dispune anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate eliberat pârâtei Societatea comercială „P” S.A. Piatra Neamț și pentru suprafața respectivă, iar celelalte dispoziții ale hotărârii vor fi menținute. Văzând și dispozițiile art. 304 pct. (7) și (9) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE: Admite recursul declarat de reclamanții M.J.V.B., I.D.V.B. și C.V.B. împotriva sentinței civile nr 33 din 12 martie 2002 a Curții de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ. Modifică sentința atacată în sensul că admite acțiunea și pentru suprafața de 778 m 2 . Anulează certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria NT nr. 0023 din 22 februarie 1995 emis de Consiliul Județean Neamț și pentru suprafața de teren de 778 m 2 . Menține celelalte dispoziții ale sentinței. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 ianuarie 2004.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.