ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2096/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2336 din 23

martie 2001, Tribunalul București, secția comercială, a admis acțiunea

precizată a reclamantei SC S.C. SRL, în contradictoriu cu pârâta, SC S.C.T. SA,

pe care a obligat-o la plata sumei de 255.868.610 lei, reprezentând mixturii

asfaltive și a emulsiei bituminoase livrate, precum și la plata sumei de 122.198.448

lei, reprezentând penalități de întârziere, cu cheltuielile de judecată

aferente.

Împotriva acestei sentințe a

promovat apel pârâta, iar Curtea de Apel București, secția V comercială, a anulat

apelul, ca netimbrat.

Cu petiția înregistrată la data de

11 octombrie 2001,SC S.C.T. SA a declarat recurs, criticile vizând aspecte de

nelegalitate și netemeinicie, invocând dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc.

civ.

Se susține că, în fapt, taxa de timbru

a fost achitată, dar delegatul societății a ajuns după pronunțarea deciziei

criticate.

Recursul este nefondat.

Potrivit dispozițiilor art. 1 și 11

din Legea nr. 146/1997, taxele de timbru se plătesc anticipat, instanța având

obligația ca, în cazul neachitării, să comunice petentului cuantumul acesteia,

cu obligația achitării până la primul termen de judecată.

În speță, instanța de apel, în

considerarea dispozițiilor legale în materia timbrajului a pus în vedere

recurentei-apelante să achite taxa de timbru, dispoziție asupra căreia nu s-a

conformat, situație în care a procedat la aplicarea sancțiunii prevăzută de art.

20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv, anularea cererii.

Deși susține că a achitat taxa de

timbru în apel, recurenta nu produce dovezi în acest sens, situație în care,

potrivit art. 312 C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi, 4 aprilie 2003.