ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2534/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2534/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Tribunalul Cluj, prin sentința nr. 688
din 17 noiembrie 2000, a admis acțiunea formulată de reclamanta SC F.A.I. SRL
cu sediul în Zalău, județul Sălaj, în contradictoriu cu pârâtele M.C.V.,
domiciliată în Zalău, județul Sălaj, și SC M.B.C. SRL, cu sediul în Zalău,
județul Sălaj, în sensul că s-a dispus rezoluțiunea contractului de asociere nr.
109 din 5 aprilie 1993, încheiat între părți, cu obligarea pârâților, în
solidar, la plata sumei de 1.145.108.844 lei despăgubiri, cu dobândă de 35% pe
an, începând de la 16 decembrie 1998, până la recuperarea întregii sume, și la
57.350.953 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
La pronunțarea acestei hotărâri,
instanța de fond a ținut seama de cele convenite de părți în contractul de
asociere, pentru construcția unei stații de alimentare a autovehiculelor cu
combustibil și a unei clădiri cu diverse spații funcționale, precum și de
consemnările din raportul de expertiză efectuat în cauză, în sensul că se
impune obligarea la plata de despăgubiri a pârâtei M.C.V., în calitate de
proprietară a terenului, precum și a pârâtei, SC M.B.C. SRL Zalău, pentru că
s-a ocupat de exploatarea investiției și nu a executat cu bună-credință
convenția încheiată cu reclamanta.
Pârâta SC M.B.C. SRL Zalău a declarat apel împotriva
sentinței pronunțată de instanța de fond, pe care a criticat-o în ce privește
rezilierea contractului de asociere, care nu a fost pus în executare, și în ce
privește obligarea pârâților, în solidar, la daune, întrucât solidaritatea
trebuie să rezulte din lege sau din convenția părților, ceea ce nu s-a
stabilit.
Prin decizia nr. 533 din 17 mai
2001, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ, a
admis în parte apelul declarat de pârâta SC M.B.C. SRL Zalău și a schimbat în
parte sentința instanței de fond, în sensul obligării pârâtelor la plata sumei
de 599.081.269 lei, reprezentând despăgubiri în valoare actualizată la 1
decembrie 1999, la dobânda legală, calculată asupra sumei de mai sus, la
nivelul taxei oficiale a scontului B.N.R., începând cu data înregistrării
acțiunii, 18 mai 1999, și până la achitarea integrală a debitului, precum și la
27.275.625 lei cheltuieli de judecată. Valoarea actualizată a despăgubirilor,
până la 1 decembrie 1999, a fost avută în vedere de instanță, întrucât nu
exista, la data pronunțării deciziei, un calcul făcut la zi, iar incertitudinea
datei reactualizării acordului de voință al părților nu constituie motiv de
nulitate absolută a contractului.
Împotriva acestei din urmă hotărâri
au declarat recurs reclamanta SC F.A.I. SRL Zalău, care a susținut că hotărârea
recurată s-a pronunțat în urma analizei unui raport de expertiză întocmit fără
citarea părților, iar motivele pe care se sprijină sunt contradictorii și
străine de natura pricinii. A mai declarat recurs împotriva deciziei din apel
și pârâtele M.C.V., care a criticat respectiva hotărâre pentru că nu s-a
pronunțat cu privire la apelul său, precum și SC M.B.C. SRL Zalău, care i-a
adus critici legate de modalitatea în care a soluționat excepția privind
prescripția dreptului la acțiune, aceea privind lipsa calității procesuale
pasive a acestei societăți, precum și modul în care a rezolvat problema
obligării solidare a pârâtelor la plată.
Recursurile declarate de părțile în
proces sunt întemeiate și se vor admite potrivit celor ce se vor arăta în continuare.
Este de remarcat, în primul rând, că
cele susținute de M.C.V. sunt întemeiate.
Din declarația de apel și din
motivarea acestuia, rezultă că, în cauză, a declarat apel, împotriva sentinței
civile nr. 688 din 17 noiembrie 2000 a Tribunalului Sălaj, și pârâta M.C.V.
Instanța, din eroare, a soluționat
apelul SC M.B.C. SRL, considerând-o pe cealaltă apelantă drept intimată și a
lăsat nesoluționat apelului acesteia.
Cum soluția acestui apel se află în
interdependență cu soluțiile celorlalte apeluri, se impune casarea în întregime
a hotărârii recurate, ca efect al admiterii recursurilor tuturor părților, în
baza art. 312 alin. (4) C. proc. civ. și a se trimite cauza Curții de Apel Cluj,
pentru rejudecarea apelurilor declarate în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de
reclamanta SC F.A.I. SRL Zalău și pârâtele M.C.V. și SC M.B.C. SRL Zalău,
împotriva deciziei nr. 533/2001 din 17 mai 2001 a Curții de Apel Cluj, secția
comercială și de contencios administrativ.
Casează decizia recurată și trimite
cauza aceleiași instanțe de apel pentru rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică,
astăzi, 9 mai 2003.