ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 618/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 618/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 685 pronunțată la 7 decembrie 2001 de Curtea de Conturi, secția jurisdicțională, au fost admise recursurile jurisdicționale formulate de recurenții-pârâți G.M., C.A. și M.V. împotriva sentinței nr. 79 pronunțată la 25 mai 2001 de Colegiul jurisdicțional al municipiului București, s-a modificat sentința în sensul că: - s-a înlăturat obligarea recurentelor-pârâte G.M., C.A. și M.V. la plata sumei de 38.596.295 lei către intimata, unitatea prejudiciată Consiliul Local al sectorului 4 București; - s-au extins efectele admiterii recursului cu privire la această sumă și cu privire la intimatul-pârât L.M.; - s-a înlăturat obligarea recurentei-pârâte G.M.
la plata sumei de 464.089.790 lei către intimatul Consiliul Local al sectorului 4 București; - au fost ridicate măsurile asiguratorii dispuse până la concurența sumei de 38.596.295 lei, asupra bunurilor pârâților L,M., M.V., G.M., C.A., precum și măsurile asiguratorii asupra bunurilor pârâtei G.M., până la concurența sumei de 464.089.790 lei; - s-a înlăturat obligarea recurentelor G.M. și C.A. la plata a câte 50.000 lei cheltuieli judiciare statutului; - s-au respins recursurile jurisdicționale declarate de recurenții-pârâți D.O. și C.B., obligându-i la câte 100.000 lei cheltuieli judiciare statului. Pentru a decide astfel, Curtea de Conturi a reținut că prima instanță a considerat că recurenții: C.A., M.V.
și G.M., precum și intimatul-pârât L.M. s-au făcut vinovați de prejudicierea Consiliului Local al sectorului 4, cu suma de 38.596.295 lei, reprezentând foloase nerealizate ca urmare a plății nelegale a sumei de 92.232.000 lei, calculată de la data efectuării plății și până la data recepției efective a sistemului informativ ce a constituit obiectul contractului nr. 15643 din 19 noiembrie 1999. În raport de criticile formulate în recursurile jurisdicționale, Curtea de Conturi a stabilit că executarea contractului referitor la achiziționarea unui sistem informatic de așezare și urmărire a impozitelor și taxelor locale s-a realizat în două etape, prima constând în realizarea și recepția sistemului informativ, obligație executată la 30 decembrie 1999, astfel că plata avansului a fost considerată ca fiind justificat, situație în care recurentele nu datorează foloase nerealizate în sumă de 38.596.295 lei.
Referitor la contractul nr. 14370 din 5 noiembrie 1990 încheiat între SC E.T. SRL București, prin care s-a convenit vânzarea unui sistem de arhivare, vânzătorul urmând să asigure și montarea, Curtea a reținut că recepția nu a fost reală la 6 decembrie 1999, astfel că sumele de 668.850.000 lei și 198.000.000 lei au fost plătite fără temei legal, iar criticile formulate pe acest aspect au fost respinse ca neîntemeiate. În legătură cu răspunderea civilă delictuală a recurentei-pârâte G.M., Curtea de Conturi a reținut că aceasta nu poate fi angajată, întrucât a semnat contractul în calitate de jurist, prejudiciul prin plata nelegală a sumei de 1.153.500.000 lei neavând sorgintea în modul de încheiere al contractului.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs C.B., invocând nelegalitatea și netemeinicia acesteia. În motivarea recursului s-a susținut că nu poate fi reținută vinovăția sa în calitate de șef de Serviciu Administrativ din cadrul Primăriei sectorului 4, întrucât atribuțiile cuprinse în fișa postului nu au nici o legătură cu întârzierea produsă în derularea montării și punerii în funcțiune a sistemului de arhivare. S-a mai susținut că trebuia angajată răspunderea Serviciului finanțe, buget, contabilitate care a ordonat plățile în condițiile nerespectării prevederilor legale. Recursul este nefondat. Din verificarea actelor dosarului, Curtea urmează să constate că decizia pronunțată de secția jurisdicțională a Curții de Conturi este legală și temeinică.
Rezultă că recurentul a fost obligat alături de pârâții G.M., M.V., D.O., L.M. și R.R., aceștia din urmă neformulând recurs la plata sumei de 464.089.790 lei, cu titlu de foloase nerealizate, ca urmare a plății nelegale a sumei de 1.153.500.000 lei, în executarea contractului nr. 14370 din 5 noiembrie 1999 încheiat între SC E.T. SRL București, în calitate de vânzător și Primăria sectorului 4, în calitate de cumpărător. Secția jurisdicțională a apreciat corect răspunderea pârâților, inclusiv a recurentului în ce privește obligarea la plata acestei sume, reținând în raport de dispozițiile contractuale că s-au făcut plăți fără ca sistemul de arhivare ce a făcut obiectul contractului să fi fost preluat, acesta fiind recepționat fictiv la 6 decembrie 1999, tocmai pentru a justifica plățile în avans.
Această situație a rezultat din faptul că procesul-verbal de recepție finală predare-primire nu a fost înregistrat nici la vânzător și nici la Primăria sectorului 4, răspunzător fiind și recurentul ce îndeplinea funcția de șef de Serviciu Administrativ. Astfel fiind, Curtea urmează să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de C.B. împotriva deciziei nr. 685 din 7 decembrie 2001 a Curții de Conturi a României, secția jurisdicțională. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 februarie 2003.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.