ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3603/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3603/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr.
128/CA/ 2002, reclamanta SC T.P. SA Tulcea, în contradictoriu cu Direcția
Generală de Soluționare a Contestațiilor din Ministerul Finanțelor Publice, a
solicitat anularea deciziei nr. 1935 din 29 februarie 2001 și a actului de
impunere nr. 1750 din 11 septembrie 2001, ca nelegale și netemeinice, precum și
exonerarea de plata sumei de 3.713.486.045 lei:1.441.821.181 lei, taxe vamale
și 2.271.664.864 lei ,majorări de întârziere.
În motivarea acțiunii s-a arătat că cele două acte
menționate sunt nelegale și netemeinice, atâta vreme, cât importul este scutit
de vamă, cele 12 autobuze fiind aport în natură la capitalul social, conform
hotărârii A.G.A. și actului adițional adoptat conform legii, autobuzele fiind
înregistrate și folosite ca atare
Prin sentința nr. 150/CA din 7
noiembrie 2002, s-a respins ca nefondată contestația și cererea de intervenție,
formulată de Consiliul Local al municipiului Tulcea.
Pentru a pronunța astfel, instanța a
avut în vedere:
A.G.A. a SC T.P. SA a aprobat
majorarea capitalului social cu suma de 3.276.000.000 lei, reprezentând
contravaloarea a 12 autobuze.
Pentru achiziționarea autoturismelor
s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr. 14.467.061 din 21 iulie 1998,
încheiat cu o firmă din Turcia.
Cu declarația vamală nr. 448 din 10 august 1998,
contestatoarea a importat cele 12 autoturisme reprezentând aport în natură la
capitalul social, fiind scutită de plata taxelor vamale, conform art. 13 din
O.U.G. nr. 92/1997.
Ulterior, organele vamale au constatat
neîndeplinirea condițiilor pentru scutire de vamă, întrucât nu acționarul unic
a avut în proprietate un bun, pe care l-a adus ca aport la capitalul social și
societatea a achiziționat un bun din import:
Împotriva sentinței a declarat
recurs reclamanta, criticând-o astfel.
Instanța nu s-a pronunțat cu privire
la hotărârea nr. 8 din 19 iunie 1998 a Consiliului Local al municipiului Tulcea
și înscrierea de mențiuni nr. 3105 din 26 octombrie 1998, privind majorarea
capitalului social cu 12 autobuze, aparținând SC T.P. SA.
Hotărârea nr. 8/1998, citată, a fost preexistentă,
Consiliul Local al municipiului Tulcea fiind acționar unic, care a constituit
societatea pe acțiuni SC T.P. Tulcea.
Hotărârea persoanei juridice, care
îndeplinește calitatea de acționar unic la o societate pe acțiuni, îndeplinește
condițiile și produce efectele unei A.G.A., din acea societate.
Hotărârea nr. 8/1998 este actul de
dispoziție valabil, prin care acționarul unic a decis majorarea capitalului
social și nu A.G.A. a aprobat acest demers.
Instanța a omis concluzia expertizei
contabile, prin care s-a menționat că adevăratul proprietar al celor 12
autobuze este acționarul unic, Consiliul Local la municipiului Tulcea, întrucât
a plătit 1.000.000.000 lei din prețul autobuzelor în mod direct, iar diferența
de 2.276.000.000 lei a achitat-o prin preluarea și restituirea creditului
bancar în nume propriu.
Autobuzele sunt înregistrate la SC
T.P. SA Tulcea, dar și la Consiliul Local al municipiului Tulcea, în contul 03,
sub denumirea „Participații la Capitalul social”, iar la societate apar în
conturile 101.2 sub denumirea de „Capitalul subscris și vărsat”, 212.4
„Imobilizări corporale”, 456 Decontări cu asociații privind capitalul”.
De asemenea, prin hotărârea nr.
9/1998 se specifică expres: „capitalul se majorează cu 12 autobuze ce aparțin
Consiliului Local al municipiului Tulcea”.
Membrii A.G.A., ce au semnat, sunt
salariații Consiliului Local.
Scrisoarea vamală a fost întocmită
de un comisionar vamal.
Importul a fost trecut pe numele
societății, pentru că potrivit O.U.G. nr. 92/1007, Consiliul local nu poate
efectua operațiuni de import.
Art. 2 alin. (1) din Reglementarea
vamală prevede: „condițiile de exceptare: a plăților vamale cu ocazia
întocmirii declarațiilor vamale de import.
Importul s-a făcut cu respectarea
condițiilor ce trebuie îndeplinite pentru scutirea de la plata taxelor vamale
și T.V.A., conform art. 13 lit. a) din O.U.G. nr. 92/1997.
Analizându-se actele și lucrările
dosarului, constată următoarele:
Într-adevăr, prin hotărârea nr.
8/1998, A.G.A., în baza hotărârii nr. 46/1998 a Consiliului Local Municipal
Tulcea a hotărât „aprobarea majorării capitalului social al SC T.P. SA Tulcea,
cu contravaloarea a 12 autobuze noi, ce se vor achiziționa cu împrumut bancar”.
Pentru hotărârea nr. 9/1998, în baza
deciziei Consiliului Local al municipiului Tulcea, s-a majorat capitalul social
al SC T.P. SA Tulcea, cu 12 autobuze noi.
S-a consemnat în art. 1 majorarea
capitalului social, de la 4.419.700.000 lei, la 7.695.700.000 lei, ce aparține
Consiliului Local al municipiului Tulcea.
De altfel și din expertiza contabilă
rezultă că în calitate de acționar unic, Consiliul Local al municipiului Tulcea
a achiziționat cele 12 autobuze, prin preluarea în numele sau a contractului de
credit pentru diferența de preț, contravaloarea autobuzelor fiind înregistrată
în bugetul Consiliului Local, conform Anexei nr. 2 la H.C.L. nr. 38/2003 la
capitolul 6802 „Transporturi și Comunicații”.
Înregistrarea, în sensul celor de
mai sus, s-a făcut și la Oficiul Registrului Comerțului, importator fiind
Consiliul Local al municipiului Tulcea.
Este adevărat că importul s-a făcut
pe numele societății, însă aspectul este pur formal, întrucât conform O.U.G.
nr. 92/1997 Consiliile locale nu pot efectua operațiuni de import, însă acest
lucru nu schimbă natura juridică a bunurilor importate.
Din cele expuse rezultă că cele 12
autobuze, a căror plată în final a fost suportată de acționarul unic, Consiliul
Local al municipiului Tulcea, fiind îndeplinite condițiile pentru scutire de
plata taxelor vamale și T.V.A., conform art. 13 lit. a) din O.U.G. nr. 92/1997.
În consecință, se vor admite
recursurile declarate de reclamantă SC T.P. SA Tulcea și de Consiliul Local al
municipiului Tulcea.
Se va casa sentința atacată și în
fond, se va admite acțiunea societății și cererea de intervenție în interes
propriu a Consiliului Local al municipiului Tulcea.
Se va anula decizia nr. 1935 din 21
noiembrie 2001 a Ministerului Finanțelor Publice, precum și procesul-verbal nr.
1750 din 11 septembrie 2001 al Direcției Regionale Vamale Interjudețene
Constanța, cu exonerarea de plata obligațiilor bugetare stabilite.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de SC
T.P. SA Tulcea și de Consiliul Local al municipiului Tulcea, împotriva
sentinței nr. 150/CA din 7 noiembrie 2002 a Curții de Apel Constanța, secția de
contencios administrativ.
Casează sentința atacată și în fond,
admite acțiunea societății comerciale reclamante și cererea de intervenție în
interes propriu, formulată de Consiliul Local Tulcea.
Anulează decizia nr. 1935 din 21
noiembrie 2001, a Ministerului Finanțelor Publice, precum și procesul-verbal
nr. 1750 din 11 septembrie 2001 al Direcției Regionale Vamale Interjudețene
Constanța și exonerează de plata obligațiilor bugetare stabilite.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 30 octombrie 2003.