ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 196/2003
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 196/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
D E C I
Z I A Nr. 196 Dosar
nr. 2152 / 2002
S-a
luat în examinare recursul declarat de reclamanții I.E.și I.E.A. împotriva
deciziei nr.39 din 1 februarie 2002 a Curții de Apel București – Secția a IV-a
civilă.
La
apelul nominal s-au prezentat: recurenta-reclamantă I.E., personal și
intimatul-pârât Consiliul General al Municipiului București prin consilier
juridic O. O., lipsind recurenta-reclamantă I.E.A.
Procedura
completă.
Recurenta
prezentă a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat, cu
trimiterea cauzei spre rejudecare la fond, precizând că terenul în litigiu se
află trecut în patrimoniul RATB.
Consilier
juridic O.O. a cerut respingerea recursului, arătând că nu are calitate
procesuală pasivă, deoarece terenul litigios se află în proprietatea unei
întreprinderi poligrafice.
Reprezentanta
Ministerului Public a pus concluzii de respingere a recursului.
C
U R T E A ,
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
cererea înregistrată la nr.2395 din 22.03.2001 la Tribunalul București – Secția
a III-a civilă, reclamantele I.E.și I.E.A.au chemat în judecată pârâtul
Consiliul General al Municipiului București, solicitând instanței ca prin
sentința ce se va pronunța să dispună obligarea acestuia să lase în deplină
proprietate și posesie imobilul situat în București, Calea Șerban Vodă nr.168,
sector 4 compus din teren în suprafață de 21oo mp. și construcție pe o
suprafață de 119 m.p.
În
motivarea cererii, reclamantele au învederat că acest imobil a fost trecut în
proprietatea statului conform Decretului nr.531/1953, indicându-se o
despăgubire către autorul lor I.G., care urma să fie plătită de Întreprinderea
Poligrafică nr.4.
Despăgubirea
nu a fost primită și reclamantele prin autorul lor nu au cunoscut niciodată
valoarea ei, imobilul fiind preluat abuziv fără titlu, fără o justă și
prealabilă despăgubire, fără un motiv clar, fără un scop de investiție.
Prin
sentința civilă nr.687 din 19.06.2001, Tribunalul București – Secția a III-a
civilă a respins acțiunea în revendicare formulată de reclamantele I.E.și
I.E.A.în contradictoriu cu Consiliul General al Municipiului București pentru
lipsa calității procesuale pasive a pârâtului.
Pentru
a hotărî astfel, instanța a reținut că imobilul revendicat ce a aparținut
autorului reclamantelor I.G. a fost preluat în proprietatea statului prin
Decretul nr.531/1953 și dat în folosință Întreprinderii Poligrafice nr.4,
reclamantele nefăcând dovada că bunul se află în domeniul privat al Consiliului
General al Municipiului București.
Împotriva
sentinței, au declarat apel reclamantele I.E.și I.E.A., susținând că imobilul
se află în administrare la RATB conform adresei nr.25601/2001 a acestei regii,
care funcționează sub autoritatea Consiliului General al Municipiului
București.
Curtea
de Apel București – secția a IV-a civilă, prin decizia civilă nr.39 din 1
februarie 2002 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamante în
contradictoriu cu pârâtul Consiliul General al Municipiului București.
Instanța
a reținut lipsa calității procesuale a Consiliului General al Municipiului
București, precum și faptul că reclamantele nu au solicitat completarea
probelor administrate sub acest aspect, făcând doar o referire la o adresă a
RATB pe care nu au depus-o la dosar.
În
contra deciziei menționate, au declarat recurs reclamantele, criticând soluția
instanței de apel sub aspectul nelegalității acesteia, solicitând admiterea
probei cu înscrisuri și susținând, în esență, că actul normativ de expropriere
nu le-a fost comunicat și nu a putut să-și producă efecte, iar Consiliul
General al Municipiului București, are calitate procesuală, deoarece instituția
deținătoare a terenului în litigiu se află în subordinea sa.
Recursul
este nefondat.
Cadrul
în care se desfășoară procesul este fixat de reclamant care, prin cererea de
chemare în judecată indică – între altele – și persoana împotriva căreia se
îndreaptă pretențiile sale, respectiv pârâtul.
Pentru
a fi parte în procesul civil, pârâtul – ca de altfel și reclamantul – trebuie
să îndeplinească mai multe condiții, între care și aceea de a avea calitate
procesuală.
În
speță, prin Decretul nr.531/1953 imobilul în litigiu a trecut în patrimoniul
statului în folosința Întreprinderii Poligrafice nr.4, aflată în subordinea
Ministerului Culturii, iar din adresa SCAVL Berceni nr.3047/1999 rezultă că
bunul nu se află în administrarea fondului imobiliar din sectorul 4.
Se
cere arătat că, în astfel de pricini, în care se discută exproprieri se impune
o verificare atentă, prin administrare de probă pentru a stabili cu exactitate
amplasamentul terenului, dacă bunul expropriat poate fi retrocedat potrivit
actualelor reglementări; or reclamantele nu au solicitat completarea probelor
administrate făcând referire la o adresă a RATB, care nu are relevanță
juridică în cauză, dat fiind că aceasta reprezenta un răspuns la o notificare a
reclamantei conform Legii 10/2001.
Potrivit
prevederilor art.35 din Decretul nr.31/1954, privitor la persoanele fizice și
juridice, numai persoana juridică are capacitate procesuală, respectiv
exercițiul drepturilor procesuale și pe cale de consecință, în raport de aceste
date, instanțele au reținut corect, lipsa calității procesuale pasive a
Consiliului General al Municipiului București, care nu administrează direct
imobilele din domeniul său privat.
În
consecință, recursul se privește nefondat și urmează a fi respins.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
DECIDE
:
Respinge
recursul, ca nefondat declarat de reclamanții I.E.și I.E.A. împotriva deciziei
nr.39 din 1 februarie 2002 a Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 24 ianuarie 2003.