ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2658/2003

Asupra contestației în anulare de

față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin contestația la executare,

formulată la 21 martie 2003, contestatoarea SC S.T. SA Călărași a solicitat, în

contradictoriu cu intimata SC P.C. SRL Craiova, lămurirea înțelesului titlului

executoriu – decizia 7259 din 29 noiembrie 2002, pronunțată de secția comercială

a Curții Supreme de Justiție. Obligarea la cheltuieli de judecată și

suspendarea executării titlului.

În motivarea cererii, contestatoarea

susține că instanța de recurs a înlăturat actualizarea daunelor-interese, care

împiedică orice asemenea operațiune pe calea executării silite și a înlăturat

cheltuielile de judecată stabilite de instanța de apel.

Au fost depuse la dosar copia

deciziei nr. 74 A din 19 martie 2002, pronunțată de Curtea de Apel București,

raport de expertiză contabilă privind actualizarea la care pârâta a fost

obligată, precum și încheierea din 19 martie 2003, pronunțată de Judecătoria

Călărași.

Contestația la executare urmează a

fi respinsă pentru considerentele ce se vor expune:

Tribunalul Călărași, prin sentința

civilă nr. 328 din 29 iunie 2000, a admis în parte acțiunea reclamantei,

anulând contractul de furnizare a 993 panouri C.F., a respins capătul de cerere

privind obligarea pârâtei la daune-interese și a luat act de renunțarea

reclamantei la cererile privind reactualizarea creanței, instituirea

sechestrului asigurător și înființarea popririi.

Curtea de Apel București, prin

decizia civilă nr. 74/A din 19 martie 2002, a admis apelurile părților, a

schimbat în parte sentința atacată și a obligat pârâta la plata sumei de 20.416.029.828

lei, reprezentând despăgubiri, a compensat în parte cheltuielile de judecată

până la concurența sumei de 107.272.193 lei.

Prin decizia nr. 7259 din 29

noiembrie 2002, secția comercială a Curții Supreme de Justiție a admis recursul

declarat de pârâtă, a modificat decizia curții de apel, obligând pe pârâtă la

2.284.893.000 lei daune-interese și a menținut celelalte dispoziții ale

sentinței nr. 328 din 2000 a tribunalului.

Instanța Supremă a reținut, în

esență, culpa pârâtei în neexecutarea obligației contractuale, care

îndreptățește pe reclamantă la despăgubiri (art. 1020 C. civ.) renunțarea la

capătul de cerere privind reactualizarea creanței, iar în privința

cheltuielilor de judecată, calculul acestora având în vedere cuantumul

despăgubirilor.

Contestația la executare este

mijlocul prin care o persoană interesată cere instanței desființarea actelor

sau măsurilor ilegale de executare sau lămurirea întinderii titlului executoriu.

Ea nu poate însă, să se refere la chestiuni de fond, care să repună în discuție

o hotărâre irevocabilă. Acceptând caracterul mixt al său, uneori îmbrăcând

forma unei acțiuni, alteori având caracterul unei căi de atac, contestația la

executare nu poate privi validitatea titlului, pentru că astfel se atinge

autoritatea de lucru judecat.

Cererea contestatoarei, de a se

lămuri întinderea și înțelesul dispozitivului hotărârii ce se execută, este

nepertinentă, considerentele deciziei, ce au determinat soluția, fiind

concludente: principiul disponibilității acțiunii leagă instanțele de obiectul

dedus judecății, iar reclamantul poate oricând să renunțe la judecată, în

condițiile art. 246 C. proc. civ.

Constatând renunțarea la capătul de

cerere privind reactualizarea daunelor, instanța de recurs a soluționat pricina

în limitele învestirii, acordând despăgubiri în sumă de 2.284.893.000 lei, așa

încât alte lămuriri asupra întinderii și înțelesului dispozitivului nu sunt

necesare.

În privința cheltuielilor de judecată,

instanța de recurs a stabilit că acestea au fost calculate la valoarea

pretențiilor acordate, așa încât nici sub acest aspect nu sunt utile alte

lămuriri.

Așa fiind, contestația la executare

apare ca neîntemeiată, ca inutil de explicat, în afara considerentelor deciziei

instanței de recurs, cuantumul despăgubirilor și cheltuielilor acordate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația la executare

formulată de contestatoarea SC S.T. SA Călărași împotriva deciziei nr. 7259 din

29 noiembrie 2002 a Curții Supreme de Justiție, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi, 16 mai 2003.