ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3049/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3049/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 4
februarie 2002 reclamantul A.P. a chemat în judecată Ministerul de Interne –
Direcția Generală de Evidență Informatizată a Persoanei, solicitând prelungirea
vizei simple de ședere pentru afaceri.
În motivarea acțiunii, reclamantul
arată că este cetățean turc și din anul 2000 se află în România, unde este
asociat la SC M.I. SRL, societate ce realizează profit și are toate impozitele
plătite la zi.
Curtea de Apel București, secția de
contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 479 din 29 aprilie 2002, a
admis acțiunea și a obligat pârâtul să-i aprobe reclamantului prelungirea vizei
simple pentru afaceri.
Împotriva acestei soluții a declarat
recurs pârâtul Ministerul de Interne – Direcția Generală de Evidență
Informatizată a Persoanei, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. În
esență se susține că în mod greșit, instanța de fond a apreciat că reclamantul
realizează mijloace de întreținere rezonabile, raportat la nivelul veniturilor
din România și că potrivit dispozițiilor legale în materie, intimatul-reclamant
trebuie să facă dovada că îndeplinește toate condițiile de prelungire a vizei
în scop de afaceri, la data solicitării prelungirii vizei.
Recursul este nefondat pentru
următoarele considerente:
Din actele dosarului rezultă că
intimatul-reclamant, din anul 2000 este asociat al SC M.I. SRL, cu sediul în
București, având ca obiect principal de activitate, un restaurant cu specific
turcesc și are contract legal de închiriere într-un apartament situat pe B-dul
Dinicu Golescu.
Așa fiind, în mod corect, instanța
de fond a apreciat că firma respectivă îi asigură un profit constant, care-i
permite un trai decent în România.
Hotărârea instanței de fond fiind
legală și temeinică, recursul declarat de pârât va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de
Ministerul Administrației și Internelor – Direcția Generală de Evidență
Informatizată a Persoanei, împotriva sentinței civile nr. 479 din 29 aprilie
2002 a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, ca
nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 7 octombrie 2003.