ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 102/2004
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 102/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului
de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin sentința nr. 519 din 5 mai 2000,
Tribunalul București, secția a IV a civilă, a admis acțiunea introdusă de
reclamantul D.S.T. și a obligat pe pârâtul Consiliul General al Municipiului
București să-i plătească suma de 243.574.491 lei cu titlu de despăgubiri
reprezentând contravaloarea clădirii demolate, și să-i lase în deplină
proprietate și posesie terenul în suprafață de 319 mp situat la aceeași adresă.
S-a reținut că imobilul în litigiu a fost
proprietatea autorilor reclamantului și că, fără să fi fost expropriat ori
preluat de stat într-o altă formă legală, construcția a fost demolată de
Primărie, care a întârziat și amânat acordarea vreunei despăgubiri.
Împotriva sentinței primei instanțe au
declarat apel ambele părți.
Curtea de Apel București, secția a IV a
civilă, prin decizia nr. 555 din 24 octombrie 2000, a admis apelul declarat de
pârâtul Consiliul General al Municipiului București, și a schimbat în parte
sentința, în sensul că a respins capătul de cerere privind acordarea de
despăgubiri constatând prescris dreptul la acțiune.
Prin aceeași decizie instanța a admis și
apelul declarat de reclamant, a desființat sentința în partea referitoare la
restituirea terenului și a trimis cauza spre rejudecare în aceste limite.
La data de 31 octombrie 2000 reclamantul
a declarat, în termen, recurs nemotivat, indicând adresa la care să-i fie
comunicate „motivarea sentinței și restul corespondenței procedurale”.
Constatând că la 15 noiembrie 2000
instanța de apel a comunicat apelantului reclamant considerentele deciziei la o
altă adresă decât aceea indicată de parte, dosarul a fost restituit instanței
în drept care a dispus o nouă comunicare a considerentelor deciziei recurate,
la ultima adresă indicată, unde actul de procedură a fost îndeplinit prin
afișare la data de 16 septembrie 2003.
Cum nici în raport de această comunicare
recursul nu a fost motivat în termenul de 15 zile prevăzut de art. 301 C.
proc. civ., urmează a se face aplicațiunea art. 103 și a constata nul recursul,
potrivit art. 306 alin. (1) C. proc. civ., în condițiile în care nu se constată
existența unor motive de ordine publică pentru a fi invocate din oficiu,
potrivit alin. (2).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Constată nul recursul
declarat de pârâtul D.S.T. împotriva deciziei nr. 555 din 24 octombrie 2000 a
Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 14 ianuarie 2004.