ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1011/2004
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1011/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra conflictului
negativ de competență de față:
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data
de 21 martie 2002, R.D.D. a chemat în judecată pe soția sa, R.T., pentru divorț
și încredințarea copilului R.F.T., născut la data de 4 iulie 1998.
Judecătoria
MOTRU, prin sentința civilă nr. 1218 din 23 aprilie 2001, a admis acțiunea, a
pronunțat divorțul din vina pârâtei și a încredințat reclamantului pe minorul
rezultat din căsătorie.
Tribunalul
Gorj, secția civilă, prin decizia nr. 1159 din 23 septembrie 2002, a admis
apelul pârâtei și, stabilind că prima instanță a fost necompetentă, a anulat
hotărârea atacată și a trimis cauza spre rejudecare Judecătoriei sectorului 5
București, ca instanță competentă.
Curtea
de Apel Craiova, secția civilă, prin decizia nr. 363 din 6 februarie 2003 a
respins, ca nefondat recursul reclamantului, cu motivarea că ultimul domiciliu
comun al soților se află în circumscripția Judecătoriei sectorului 5 București,
chestiune de fapt care nu poate fi cenzurată în recurs și care, potrivit art.
607 teza I C. proc. civ., atrage competența de primă instanță a acestei
judecătorii.
Judecătoria
sectorului 5 București, prin sentința civilă nr. 4540 din 6 octombrie 2003,
reținând că din probele dosarului rezultă că ultimul domiciliu comun al soților
se afla în circumscripția Judecătoriei Motru, s-a declarat necompetentă și a
stabilit competența de soluționare în favoarea acestei din urmă instanțe.
Potrivit art. 21 C. proc. civ., constatând existența conflictului negativ de
competență, a suspendat procedura de judecată și a înaintat acestei Înalte
curți dosarul pricinii, pentru a hotărî asupra conflictului.
Regulatorul
de competență urmează a fi pronunțat în favoarea Judecătoriei Motru, pentru
considerentele care vor fi arătate în continuare.
Deși
declinarea competenței are ca premiză soluția din apel, ea este reciprocă de
vreme ce sentința apelată a fost anulată, iar instanța de trimitere s-a
declarat necompetentă. Ca urmare, cursul justiției a fost întrerupt,
împrejurare care denotă existența conflictului de jurisdicție și, corelativ, nevoia
soluționării lui printr-un regulator de competență.
Cum
probele dosarului converg, în totalitatea lor, spre concluzia că cel din urmă
domiciliu comun al soților se află în circumscripția Judecătoriei Motru,
urmează ca în temeiul art. 607 teza I C. proc. civ., să fie determinată
competența de soluționare a pricinii, în primă instanță, în favoarea acestei
judecătorii.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
DECIDE:
Stabilește competența de soluționare a acțiunii
de divorț formulată de R.D.D. împotriva pârâtei R.T., în favoarea Judecătoriei
Motru.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 6 februarie 2004.