ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1011/2004

Asupra conflictului negativ de competență de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 21 martie 2002, R.D.D. a chemat în judecată pe soția sa, R.T., pentru divorț și încredințarea copilului R.F.T., născut la data de 4 iulie 1998. Judecătoria MOTRU, prin sentința civilă nr. 1218 din 23 aprilie 2001, a admis acțiunea, a pronunțat divorțul din vina pârâtei și a încredințat reclamantului pe minorul rezultat din căsătorie. Tribunalul Gorj, secția civilă, prin decizia nr. 1159 din 23 septembrie 2002, a admis apelul pârâtei și, stabilind că prima instanță a fost necompetentă, a anulat hotărârea atacată și a trimis cauza spre rejudecare Judecătoriei sectorului 5 București, ca instanță competentă.

Curtea de Apel Craiova, secția civilă, prin decizia nr. 363 din 6 februarie 2003 a respins, ca nefondat recursul reclamantului, cu motivarea că ultimul domiciliu comun al soților se află în circumscripția Judecătoriei sectorului 5 București, chestiune de fapt care nu poate fi cenzurată în recurs și care, potrivit art. 607 teza I C. proc. civ., atrage competența de primă instanță a acestei judecătorii. Judecătoria sectorului 5 București, prin sentința civilă nr. 4540 din 6 octombrie 2003, reținând că din probele dosarului rezultă că ultimul domiciliu comun al soților se afla în circumscripția Judecătoriei Motru, s-a declarat necompetentă și a stabilit competența de soluționare în favoarea acestei din urmă instanțe.

Potrivit art. 21 C. proc. civ., constatând existența conflictului negativ de competență, a suspendat procedura de judecată și a înaintat acestei Înalte curți dosarul pricinii, pentru a hotărî asupra conflictului. Regulatorul de competență urmează a fi pronunțat în favoarea Judecătoriei Motru, pentru considerentele care vor fi arătate în continuare. Deși declinarea competenței are ca premiză soluția din apel, ea este reciprocă de vreme ce sentința apelată a fost anulată, iar instanța de trimitere s-a declarat necompetentă. Ca urmare, cursul justiției a fost întrerupt, împrejurare care denotă existența conflictului de jurisdicție și, corelativ, nevoia soluționării lui printr-un regulator de competență.

Cum probele dosarului converg, în totalitatea lor, spre concluzia că cel din urmă domiciliu comun al soților se află în circumscripția Judecătoriei Motru, urmează ca în temeiul art. 607 teza I C. proc. civ., să fie determinată competența de soluționare a pricinii, în primă instanță, în favoarea acestei judecătorii. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Stabilește competența de soluționare a acțiunii de divorț formulată de R.D.D. împotriva pârâtei R.T., în favoarea Judecătoriei Motru. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 februarie 2004.