ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5782/2004

Asupra conflictului negativ de competență de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin

acțiunea civilă introdusă la Judecătoria Novaci la data de 15 iulie 1999

reclamanta O.R. a chemat în judecată pe pârâtul T.R. solicitând împărțirea

bunurilor succesorale lăsate de autorii lor comuni T.S. și T.T.

Cauza a fost soluționată în primă

instanță prin sentința civilă nr. 967 din 30 mai 2000 pronunțată de Judecătoria

Novaci în dosarul nr. 1280/1999 și a parcurs un prim ciclu procesual finalizat

prin decizia civilă nr. 3210 din 13 octombrie 2003 pronunțată de Curtea de Apel

Craiova, care, admițând recursurile declarate de părți împotriva deciziei

civile nr. 150/A din 11 februarie 2003 a Tribunalului Gorj, a casat decizia

recurată și a trimis pricina aceluiași tribunal pentru rejudecarea apelului

declarat de pârâtul T.R.

Astfel reinvestit, Tribunalul Gorj a

pronunțat decizia civilă nr. 93/A din 28 ianuarie 2004, prin care și-a declinat

competența soluționării apelului în favoarea Curții de Apel Craiova cu

motivarea că sunt incidente dispozițiile art. II din O.U.G. nr. 58/2003,

potrivit cărora tribunalele nu au competența de a judeca apeluri, precum și

dispozițiile tranzitorii reglementate prin art. 725 C. proc. civ.

Curtea de Apel Craiova, prin decizia

civilă nr. 838 din 14 aprilie 2004, și-a declinat la rându-i competența în

favoarea Tribunalului Gorj, a constatat ivirea conflictului negativ de

competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în

calitate de regulator de competență.

În această din urmă calitate și în

aplicarea dispozițiilor art. 22 alin. (3) și (5) C. proc. civ., Înalta Curte de

Casație și Justiție constată următoarele:

Conflictul negativ de competență descris

s-a creat în aplicarea normelor de competență materială cuprinse în O.U.G. nr. 58/2003

în vigoare la datele la care au fost pronunțate hotărârile de declinare.

Ulterior însă, a intrat în vigoare O.U.G.

nr. 65 din 9 septembrie 2004, care, prin art. I a modificat pct. 2 al art. 2 C.

proc. civ. stabilind în competența tribunalelor, printre altele, și judecarea

apelurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă

instanță în cererile de împărțeală judiciară, cu excepția celor care, potrivit

legii, nu sunt supuse apelului.

Prin dispoziția tranzitorie prevăzută

prin art. II alin. (1) același act normativ prevede că procesele în curs de

judecată în primă instanță, în apel sau în recurs la data schimbării

competenței legal investite vor continua să fie judecate de acele instanțe.

La data de referință, Tribunalul Gorj era

legal investit cu judecarea apelului declarat de pârâtul T.R. prin decizia

civilă nr. 3210 din 13 octombrie 2003 pronunțată de Curtea de Apel Craiova.

În consecință, conflictul de față va fi

rezolvat prin stabilirea competenței în favoarea Tribunalului Gorj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Stabilește

în favoarea Tribunalului Gorj competența soluționării apelului declarat de T.R.

împotriva sentinței civile nr. 967 din 30 mai 2000 a Judecătoriei Novaci.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 octombrie

2004.