ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 863/2003

D E C I Z I A

NR.863                                                                                                                           DOSAR

NR.3821/2002

S-a

luat în examinare recursul declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice

Gorj împotriva deciziei nr.83 din 7.06.2002 a Curții de Apel Craiova, secția civilă.

La

apelul nominal s-au prezentat: intimatul-reclamant P.I., prin mandatara P.E., intimata-pârâtă

Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului – București,

prin consilier juridic S.A.F., lipsind recurenta și intimatul-pârât Consiliul

local Tîrgu Jiu.

Procedura

completă.

Curtea,

din oficiu, pune în discuția părților admisibilitatea recursului.

Consilier

juridic S.A.F. a solicitat respingerea recursului ca  inadmisibil.

Mandatara

P.E. a depus concluzii scrise.

C U R T E A

Asupra

recursului de față:

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La

data de 15 ianuarie 2002, reclamantul P.I. a chemat în judecată Direcția Generală

a Finanțelor Publice Gorj ca reprezentantă a statului Român prin Ministerul Finanțelor,

pentru a fi obligată la plata despăgubirilor reprezentând diferență de valoare

a sumei de 71.055 lei pe perioada 10.04.1974 – ianuarie 1990, pe care a apreciat-o

la minimum 25.000.000 lei.

În

motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că imobilul proprietatea sa situat în Târgu

Jiu str.14 octombrie  nr.90 a fost naționalizat abuziv prin Decretul

nr.92/1950. Lăsat să locuiască în imobil în calitate de chiriaș, în anul 1974 reclamantul

l-a cumpărat plătind prețul de 71.055 lei.

Ca

efect al Legii nr.112/1995, prin sentința civilă nr.1980 din 4 martie 1997 pronunțată

de Judecătoria Târgu Jiu s-a dispus, irevocabil,  să fie  despăgubit cu suma de

13.984.334 lei reprezentând suma de 71.055 lei, reactualizată, despăgubiri ce i-au

fost achitate efectiv.

În

drept, reclamantul a invocat dispozițiile art.1, 18 și 19 din Legea 10/2001 considerând

că este îndreptățit “ să i se restituie diferența de echivalent bănesc a sumei

de 71.055 lei pe perioada 1974-1990”, întrucât, comparativ cu Legea

nr.112/1995, prin Legea nr.10/2001 se crează regimul juridic al unor despăgubiri

reale pentru imobilele preluate abuziv în perioada  1945-1989.

Tribunalul

Gorj, secția civilă, prin sentința nr.45 din 1 martie 2002, a respins acțiunea,

cu motivarea că reclamantul a achiesat la despăgubirile acordate prin sentința civilă

nr.1980 din 4 martie 1997 a Judecătoriei Târgu Jiu neexercitând căile  de atac legale

împotriva acesteia.

Investită

cu soluționarea apelului declarat de reclamant, Curtea de Apel Craiova, secția civilă,

l-a admis, prin decizia nr.83 din 7 iunie 2002, a schimbat sentința reținând cauza

pentru rejudecare și a dispus efectuarea unei expertize tehnice pentru stabilirea

valorii actuale a imobilului.

S-a

reținut, în esență, că dispozițiile art.19 alin.2 și 3 din Legea nr.10/2001 au creat

cadrul legal al completării despăgubirilor reale cuvenite, prin actualizarea celor

acordate în baza Legii nr.112/1995.

Împotriva

deciziei instanței de apel pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Gorj, în

numele Ministerului Finanțelor Publice ca reprezentant al Statului Român, a declarat

recurs solicitând casarea acesteia și menținerea sentinței, pentru considerentele

avute în vedere de prima instanță.

Recursul

nu este admisibil.

În

conformitate cu prevederile art.297 alin.1 C.proc.civ., astfel cum a fost modificat

prin O.U.G.nr.138/2000, în cazul în care prima instanță a respins sau anulat cererea

de chemare în judecată fără a intra în cercetarea fondului și, instanța de apel,

găsind apelul întemeiat a anulat hotărârea apelată, va  evoca fondul și va judeca

procesul, pronunțând o hotărâre definitivă.

În

redactarea acestui text de lege, anterioară modificării lui prin

O.U.G.nr.138/2000, în situația în care prima instanță nu intra în cercetarea fondului,

instanța de apel desființa hotărârea atacată și dispunea trimiterea cauzei, spre

rejudecare, instanței de fond.

Rațiunea

modificării prevederilor art.297 alin.1 C.proc.civ. a fost aceea de a evita trimiterea

cauzei spre rejudecare la instanța de fond, pentru a putea fi asigurată judecarea

cauzelor cu celeritate, posibilă, fără a fi private părțile de un grad de jurisdicție,

datorată caracterului devolutiv al căii de atac a apelului.

Evocarea

fondului și judecarea procesului se realizează în înțelesul devolutiv specific căii

ordinare de atac a apelului, și atât timp cât judecata nu a fost finalizată, prin

hotărâre definitivă, astfel cum prevede art.297 alin.1 C.proc.civ., modificat prin

O.U.G.nr.138/2000, nu poate fi exercitată calea de atac a recursului.

În

atare situație, decizia, prin care a fost anulată hotărârea apelată și a fost reținută

cauza de către instanța de apel pentru judecarea în fond a cauzei, are caracterul

unei hotărâri parțiale și nu este deci susceptibilă de a fi atacată separat cu

recurs, ci doar o dată cu hotărârea prin care  se finalizează judecata în apel,

numai această ultimă hotărâre având caracter definitiv.

Cum,

în speță, recursul declarat de pârâtă are ca obiect o hotărâre parțială, el apare

ca inadmisibil și va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge

ca inadmisibil recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice Gorj

împotriva  deciziei nr.83 din 7.06.2002 a Curții de Apel

Craiova

– Secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 5 martie 2003.