ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2818/2003
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2818/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2002)
S-a luat în examinare
recursul declarat de reclamanții B.F.și G.V.împotriva încheierii din 29 aprilie
2002 a Curții de Apel Pitești – Secția civilă în dosarul nr.2584/2001.
La apelul nominal s-au
prezentat recurenții-reclamanți B.F.și G.V., ambii reprezentați de avocat
D.G.și intimatul-pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice,
reprezentat de consilier juridic V.C.S.. Au lipsit intimații-pârâți Ministerul
de Interne, Serviciul Român de Informații, Municipiul Curtea de Argeș și
Consiliul local Curtea de Argeș.
Procedura completă.
Avocat G.D.solicită
admiterea recursului, desființarea încheierii atacate și trimiterea cauzei în
vederea continuării judecării apelului. Depune concluzii scrise.
Consilier juridic V.C.S.
lasă soluționarea recursului la aprecierea instanței.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată
la 26 mai 1998 pe rolul Judecătoriei Curtea de Argeș, reclamanții G.V.și B.F.au
chemat în judecată Ministerul de Interne și Serviciul Român de Informații
pentru revendicarea imobilului situat în Curtea de Argeș, str.Mărășești nr.2,
naționalizat de la autorul lor B.G..
La 13 mai 1999 Judecătoria
Curtea de Argeș, după administrarea probei cu expertiză, și-a declinat
competența de soluționare în favoarea Tribunalului Argeș.
Acțiunea a fost respinsă
prin sentința civilă nr.329 din 18 decembrie 2000 a Tribunalului Argeș iar
apelul împotriva acestei sentințe s-a înregistrat la Curtea de Apel Pitești sub
nr.2584/2001.
La 8 octombrie 2001
instanța de apel a dispus suspendarea judecării cauzei în temeiul art.47 din
Legea nr.10/2001, la cererea reclamanților, care notificaseră la 30 iulie 2001
Primăria municipiului Curtea de Argeș solicitând restituirea bunului imobil în
natură. În încheierea de suspendare s-a menționat că aceasta va dura „până la
soluționarea formalităților Legii nr.10/2001”.
Reclamanții personal au
solicitat, la 24 ianuarie 2002, repunerea cauzei pe rol. După mai multe termene
la care procedura a fost completă, prin încheierea din 29 aprilie 2002, Curtea
de Apel Pitești a suspendat din nou cauza, până la soluționarea notificării
formulate de reclamanți.
Împotriva acestei încheieri
reclamanții au declarat recurs, susținând nelegalitatea măsurii dispuse de
instanța de apel, care încalcă dispozițiile art.47 din Legea nr.10/2001,
exercitându-și dreptul de opțiune conferit de această lege, iar nu instanța din
oficiu, la cererea pârâtului din proces.
Recursul este fondat.
În aplicarea art.6 din
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, care
consacră dreptul la un proces echitabil, instanțele din toate statele membre
ale Consiliului Europei trebuie să vegheze la soluționarea cauzelor într-un
termen rezonabil, în mod independent și imparțial și să motiveze suficient
măsurile luate. Aceste exigențe au fost observate și în legislația procesual
civilă internă.
În speță, acțiunea a fost
pornită în anul 1998 și a fost formulată potrivit dreptului comun. Împrejurarea
că pe parcursul soluționării cauzei a intrat în vigoare o nouă lege,
reparatorie pentru foștii proprietari (moștenitorii acestora) ale căror imobile
au fost în mod abuziv trecute în proprietatea statului poate avea o influență
asupra proceselor în curs potrivit dispozițiilor acestei legi. Potrivit art.47
alin.1 din Legea nr.10/2001, prevederile acestei legi sunt aplicabile și în
cazul acțiunilor în curs de judecată, persoana îndreptățită putând alege calea
prezentei legi, renunțând la judecarea cauzei sau solicitând suspendarea
cauzei. Prin cererea formulată (fila 239 dosar apel) reclamanții au solicitat
suspendarea cauzei, arătând că în cazul nerezolvării favorabile pe cale
administrativă a cererii lor, își rezervă dreptul de a solicita repunerea
cauzei pe rol și continuarea judecății. După solicitarea repunerii pe rol, au
depus un înscris emanând de la primărie din care reieșeau impedimente în
rezolvarea cererii administrative potrivit dorinței petenților. În aceste
condiții, întrucât suspendarea potrivit art.47 alin.1 din Legea nr.10/2001 este
un drept exclusiv al persoanei îndreptățite, neputând fi dispusă din oficiu sau
la cererea unei alte persoane, în mod eronat și cu încălcarea dreptului
reclamanților la un proces echitabil instanța de apel a dispus o nouă
suspendare a cauzei.
Se impune de aceea
admiterea recursului, cu consecința desființării încheierii de suspendare din
29 aprilie 2002, judecarea apelului urmând a fi continuată cu respectarea
principiului disponibilității specific procesului civil român. Evident, pentru
evitarea tergiversării judecății și a abuzului în exercitarea drepturilor
procesuale, se va pune în vedere reclamanților să prezinte stadiul rezolvării
notificării lor de către Primărie.
Pentru aceste considerente,
recursul va fi admis, conform art.304 pct.9, 312 și urm. din C.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de
reclamanții B.F.și G.V.împotriva încheierii pronunțate la 29 aprilie 2002 a
Curții de Apel Pitești – Secția civilă în dosarul nr.2584/2001.
Casează încheierea atacată
și trimite cauza în vederea continuării judecării apelului.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 27 iunie 2003.