ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1552/2003

S-a

luat în examinare recursul declarat de Casa de Asigurări de Sănătate Satu Mare

împotriva deciziei nr.471 din 1 octombrie 2002 a Curții de Conturi – Secția

jurisdicțională.

La

apelul nominal  s-a prezentat recurenta Casa de Asigurări de Sănătate Satu Mare

reprezentată de consilierul juridic C.M., lipsind intimata Curtea de Conturi a

României.

Procedura

completă.

După

prezentarea referatului cauzei, reprezentantul recurentei a depus la dosar

dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbrul judiciar datorate.

Curtea

a constatat că pricina este în stare de judecată și a acordat cuvântul în fond

părții prezente.

Consilierul

juridic C.M. a solicitat admiterea recursului astfel cum a fost formulat,

detaliind motivele de casare expuse în scris.

C

U R T E A

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

întâmpinarea înregistrată la data de 24 iunie 2002, Casa de Asigurări de

Sănătate Satu Mare a solicitat anularea deciziei nr.4 din 19 iunie 2002 emisă

de Direcția de Control Financiar Ulterior Satu Mare.

În

motivare s-a arătat că, în mod eronat, prin decizia contestată, s-a constatat

neînregistrarea în evidența contabilă a  unității, respectiv în contul

„debitori” a obligațiilor de plată la fondul de asigurări sociale de sănătate

înscrise în declarațiile lunare depuse de plătitori și devenite scadente prin

expirarea termenului de  plată prevăzut de lege.

În

fapt, obligațiile agenților economici față de casele de asigurări de sănătate

trebuie evidențiate în contul din afara bilanțului.

Colegiul

jurisdicțional Satu Mare prin sentința nr.33 din 2 iulie 2002, a  admis

întâmpinarea și a anulat decizia atacată.

Pentru

a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că, creanțele în discuție,

se înregistrează, așa cum s-a stabilit de către Casa Națională de Asigurări de

Sănătate, în conturi din afara bilanțului.

Împotriva

sentinței a formulat recurs jurisdicțional procurorul general financiar,

criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât înregistrarea

creanțelor de către casele județene de asigurări de sănătate, trebuie făcută în

contul 220 – „debitori”, iar nu într-un cont extrabilanțier.

Prin

decizia nr.471 din 1 octombrie 2002, Curtea de Conturi – Secția jurisdicțională

a admis recursul jurisdicțional și a  modificat sentința recurată, în sensul

că, a respins întâmpinarea formulată de Casa de Asigurări de Sănătate Satu

Mare.

Motivându-și

hotărârea, instanța a reținut că, în contul  979 – „Alte operațiuni în afara

bilanțului”, nu se ține evidența unor creanțe ce trebuie urmărite și încasate

de către instituția publică, în acest cont înregistrându-se alte elemente pe

care le prevede în mod expres.

Decizia

a fost atacată, în termen  legal, cu recurs de către Casa de Asigurări de

Sănătate Satu Mare.

Ca

motive de casare, s-au reiterat susținerile din acțiune,  invocându-se

nelegalitatea și netemeinicia deciziei recurate în raport cu Normele

Metodologice privind funcționarea și finanțarea sistemului de  asigurări de

sănătate în conformitate cu Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.72/1998

privind modificarea și completarea Legii nr.145/1997 nr.CJAS/5 din 11 ianuarie

1999 avizate de  Ministerul Finanțelor și cu Precizările Metodologice privind

încheierea exercițiului financiar pe anul 2000 de către Casele de asigurări de

sănătate.

Criticile

sunt neîntemeiate.

Astfel,

în conformitate cu dispozițiile art.15 din Legea nr.82/1991 republicată:

„Contabilitatea

clienților și furnizorilor, a  celorlalte creanțe și obligații se ține pe

categorii, precum și pe fiecare persoană fizică sau juridică”.

Decizia

contestată este conformă acestei dispoziții legale, întrucât creanțele bugetare

scadente constând în contribuții datorate la fondul de asigurări sociale de

sănătate trebuiau         într-adevăr înregistrate în contul 220 – „Debitori”,

care reprezintă un cont de active, în debitul acestuia înregistrându-se

drepturile instituției față de debitori, iar în credit, sumele încasate sau

decontate de aceștia; precum și cele scăzute în urma insolvabilității sau

prescrierii, potrivit dispozițiilor legale.

Este

eronată susținerea recurentei că aceste creanțe nu constituie relații

patrimoniale.

Contribuțiile

la fondul asigurărilor sociale de sănătate reprezintă creanțe bugetare datorate

de angajator și angajați – în condițiile legii – obligația evidențierii  și

încasării acestora  revenind caselor județene de asigurări de sănătate. Este

evident că urmărirea și evidențierea lor nu se poate asigura prin conturi

extrabilanțiere în partidă simplă, ci numai prin înregistrare contabilă în

partidă dublă prin contul 220 – „Debitori” debitat și prin creditul contului

531 – „Venituri de realizat”.

Normele

metodologice și instrucțiunile invocate de recurentă trebuie avute în vedere

numai în măsura în care nu dispun peste lege.

Având

în vedere că, prin decizia recurată, Curtea de Conturi a apreciat  cu

obiectivitate situația de fapt dedusă judecății, aplicând corespunzător

dispozițiile legale incidente, soluția pronunțată este legală și temeinică,

motiv pentru care în conformitate cu dispozițiile art.312 alin.1 teza a II-a

din Codul de procedură civilă, Curtea va respinge prezentul recurs, ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge

recursul declarat de Casa de Asigurări de Sănătate Satu Mare împotriva deciziei

nr.471 din 1 octombrie 2002 a Curții de Conturi – Secția jurisdicțională, ca

nefondat.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 15 aprilie 2003.