ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1592/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1592/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra conflictului negativ de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Reclamanta B.I.R., prin lichidator,
a chemat în judecată pe pârâta C.N. C.F.R., Regionala C.F.R. Galați, solicitând
instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, s-o oblige pe aceasta să-i
plătească suma de 1.244.462.596 lei, reprezentând contravaloarea investițiilor
realizate de reclamantă pentru amenajarea unor spații, ocupate în prezent de
pârâtă, cu 35% indicele de inflație, care, împreună, totalizează suma de
1.738.000.000 lei, precum și recunoașterea unui drept de retenție, până la
plata sumei menționate mai sus.
În temeiul art. 2 lit. a) C. proc.
civ., Judecătoria Galați, prin sentința civilă nr. 1912 din 22 februarie 2002,
a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Galați,
secția comercială.
Prin sentința civilă nr. 2217 din 16
septembrie 2002, Tribunalul Galați a declinat, la rândul său, competența de
soluționare a pricinii în favoarea Tribunalului București, judecătorului
sindic, pe motiv că reclamanta, B.I.R., sucursala zonală Galați, se află,
potrivit art. 6 din Legea nr. 64/1995, republicată, în procedură de faliment
și, ca atare, conform art. 5 din Legea precizată, precum și art. 12 alin. (2)
din Legea nr. 83/1998, privind procedura falimentului băncilor, se stipulează
că soluționarea unor astfel de litigii este de competența tribunalului în a
cărei circumscripție se află sediul debitorului. A mai reținut instanța că
aceste prevederi legale se aplică, potrivit art. 16 C. proc. civ., și în
situația în care acțiunile sunt introduse de administratorul sau lichidatorul
judiciar (cazul în speță) împotriva unei părți care are calitatea de debitor
față de cel aflat în reorganizare judiciară sau în faliment, plecând de la
considerentul că, în aceste circumstanțe, se poate realiza o judecată în
condiții mai bune în ceea ce privește administrarea probelor.
La rândul său, Tribunalul București,
secția a VII a comercială, prin sentința civilă nr. 8 din 7 ianuarie 2003, a
declinat competența de soluționare a cauzei dintre reclamanta B.I.R., prin
lichidatorul judiciar SC R.V.A. SA Galați, în contradictoriu cu pârâta, C.N.
C.F.R., Regionala C.F.R. Galați, în favoarea Tribunalului Galați, secția comercială,
și, ca urmare, constatând că între cele două instanțe s-a ivit un conflict
negativ de competență în legătură cu soluționarea pricinii, a scos dosarul de
pe rol și l-a înaintat Curții Supreme de Justiție, în vederea pronunțării unui
regulator de competență.
Pentru a pronunța această hotărâre,
Tribunalul București, judecătorul sindic, a reținut că, chiar dacă reclamanta
B.I.R. se află în procedură de faliment și are sediul principal în București,
aceste situații nu justifică, mai ales față de obiectul cererii, care
caracterizează acțiunea ca o acțiune în pretenții, aplicarea în cauză a
dispozițiilor art. 16 C. proc. civ., care să atragă competența exclusivă în
ceea ce privește soluționarea pricinii în favoarea tribunalului, în jurisdicția
căruia se află sediul principal al debitorului, respectiv, a Tribunalului
București, judecător sindic.
În soluționarea conflictului negativ
de competență, se rețin următoarele:
Reclamanta B.I.R., sucursala zonală
Galați, bancă în faliment, a chemat în judecată, prin lichidator SC R.V.A. SA,
pe pârâta C.N. C.FR., Regionala C.F.R., Galați, solicitând instanței ca, prin
hotărârea pe care o va pronunța, s-o oblige pe aceasta să-i plătească suma de
1.738.000.000 lei, cu titlu de contravaloare lucrări de investiții, și să-i
recunoască, până la achitarea acestei sume, un drept de retenție asupra
spațiilor ocupate de pârâtă.
Or, plecând de la obiectul cererii, așa
cum a fost expus, se constată că, în fapt, acțiunea promovată de reclamantă
este o acțiune în pretenții, și, ca atare, aceasta urmează a fi soluționată
după regulile din dreptul comun, referitoare la competență (art. 5 C. proc.
civ.) și nu după regulile prevăzute de art. 16 din Codul menționat, potrivit
cărora cererile, în materia reorganizării judiciare și a falimentului, sunt de
competența exclusivă a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul
principal al debitorului.
Ca urmare, chiar dacă acțiunea de
față a fost promovată de lichidatorul reclamantei, SC R.V.A. SA, competența
materială a soluționării cauzei revine Tribunalului Galați, secția comercială,
întrucât nu toate cererile introduse de administratorul sau lichidatorul
judiciar, împotriva unor alte persoane, cad sub incidența dispozițiilor Legii nr.
64/1995, republicată, pentru a atrage competența exclusivă de soluționare a
cauzei de către instanța prevăzută la art. 16 C. proc. civ.
În plus, se constată că reclamanta a
promovat acțiunea în calitate de creditor al sumelor pe care le datorează
pârâta, ceea ce înlătură incidența în cauză a dispozițiilor art. 6 din Legea nr.
64/1995, republicată, care stabilesc că toate procedurile prevăzute de această
lege sunt de competența exclusivă a tribunalului în circumscripția căruia se
află sediul debitorului, cum, de asemenea, face inaplicabile, având în vedere
cele expuse, și prevederile art. 16 C. proc. civ., care conțin dispoziții
asemănătoare, referitoare la sediul principal al debitorului și nu la cel al
creditorului.
Așa fiind, în temeiul art. 22 alin.
(3) C. proc. civ., se stabilește competența de soluționare a litigiului dintre
reclamanta B.I.R. SA, în faliment, prin lichidator SC R.V.A. SA, sucursala
zonală Galați, și pârâta C.N. CFR., Regionala C.F.R. Galați, în favoarea
Tribunalului Galați, căruia i se va trimite dosarul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DE C I D E:
Stabilește
competența de soluționare a litigiului dintre reclamanta B.I.R., sucursala
Galați, prin lichidator SC R.V.A. SA, sucursala zonală Galați, și pârâta C.N.
C.F.R., Regionala C.F.R. Galați, în favoarea Tribunalului Galați.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 13 martie 2003.