ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 03.02.2004

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 892/2004

HOTĂRÂRE
03.02.2004
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 892/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 306 din

10.06.2002 pronunțată de Tribunalul Galați a fost respinsă acțiunea formulată

de reclamanta V.C. în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor

Publice pentru lipsa calității procesuale a pârâtului.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond

a reținut că reclamanta trebuia să formuleze acțiune pentru despăgubiri în

echivalent împotriva Primarului comunei Vlădești care avea obligația legală să

stabilească prin dispoziție motivată măsurile reparatorii în echivalent

solicitate de reclamantă, și nu împotriva Statului Român, care are legitimare

procesuală pasivă decât în situațiile limitativ prevăzute de art. 26 alin. (3)

din Legea nr.10/2001 – caz în care unitatea deținătoare nu a fost identificată.

Curtea de Apel Galați, prin decizia

civilă nr. 3/14.01.2003, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta

V.C.împotriva sentinței civile nr. 306 din 10.06.2002 a Tribunalului Galați.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel

a reținut că în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (3) din Legea

nr.10/2001, Statul Român nu poate avea calitatea procesuală pasivă, de vreme ce

Primăria Vlădești avea obligația să soluționeze cererea reclamantei în sensul

stabilirii de măsuri reparatorii prin echivalent, conform Legii nr.10/2001.

Împotriva deciziei civile mai sus

menționată a declarat recurs reclamanta criticând-o ca fiind nelegală –

invocând art. 304 pct. 9 C. proc. civ. – deoarece:

- instanțele în mod greșit au reținut că

în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr.10/2001,

în sensul că Statul Român nu are calitate procesuală pasivă, de vreme ce

imobilul (moara) a fost demolată deci, nu se cunoaște „unitatea deținătoare”

împotriva căreia să mă îndrept pentru măsuri reparatorii. Legea nr.10/2001 nu

dă posibilitatea primăriei să dispună de mijloace de acordare de despăgubiri

pentru imobilul demolat.

Recursul nu este fondat.

Cadrul în care se desfășoară procesul

este fixat de reclamant care, prin cererea de chemare în judecată indică –

între altele – și persoana împotriva căreia se îndreaptă pretențiile sale,

respectiv pârâtul.

Pentru a fi parte în procesul civil,

pârâtul – ca de altfel și reclamantul – trebuia să îndeplinească mai multe

condiții între care și aceea de a avea capacitate procesuală.

În speță, reclamanta a înțeles să cheme

în judecată în calitate de pârât Statul Român – prin Ministerul Finanțelor

Publice pentru a fi obligat la plata sumei de 1.000.000.000 lei reprezentând

despăgubiri prin echivalent pentru imobilul (moară) preluat în mod abuziv în

anul 1960, care în prezent este demolat.

Potrivit art. 26 alin. (3) din Legea

nr.10/2001, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice poate fi chemat în

judecată numai în cazul în care unitatea deținătoare a imobilului preluat

abuziv nu a fost identificată.

Statul Român nu poate avea calitatea

procesuală pasivă, atâta vreme cât Primăria Vlădești avea în condițiile art. 38

alin. (1) și (2) din Legea nr. 10/2001 obligația să soluționeze cererea

reclamantei în sensul stabilirii de măsuri reparatorii prin echivalent.

Împotriva refuzului nejustificat al

Primarului comunei Vlădești – pe raza căreia s-a aflat imobilul (moara) în

litigiu – de a soluționa cererea, reclamanta avea posibilitatea să formuleze

acțiune în justiție, în condițiile art. 24 alin. ultim din Legea nr. 10/2001.

Prin urmare, instanțele în mod judicios

au stabilit că Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice nu are calitate

procesuală pasivă în cauză.

Pentru toate aceste considerente, Înalta

Curte va reține că motivul de recurs invocat de reclamantă nu se circumscrie

temeiurilor prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.  și în consecință, se va

respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta V.C. împotriva deciziei

civile nr. 3/14.01.2003 a Curții de Apel Galați.

Respinge ca nefondat recursul declarat de

reclamanta V.C. împotriva deciziei nr. 3/A din 14 ianuarie 2003 a Curții de

Apel Galați, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 februarie

2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-09-06
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6403/2005
rea prejudiciului suferit de persoana îndreptățită. În ipoteza prevăzută de art. 36 alin. (2) și (3) din aceeași lege, măsurile reparatorii sub forma despăgubirilor bănești trebuie să facă obiectul unei oferte concrete din partea unității d
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, decizie (scj.ro #82414)
Calitate procesuală pasivă în materia Legii nr. 10/2001 Cuprins pe materii : Drept procesual civil. Calitatea procesuală pasivă în contestații reglementate prin Legea nr. 10/2001. Primarul unității teritoriale administrative, deținătoare a
ÎCCJ 2006-10-12
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8054/2006
304 pct. 9 C. proc. civ., susținând în esență, lipsa calității procesuale pasive întrucât terenul este deținut de SC D. SA Galați și în subsidiar primăria nu are competență în a acorda despăgubiri civile, aceasta revenind Comisiei Centrale
ÎCCJ 2006-04-28
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4230/2006
Asupra recursului civil de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată, la data de 22 noiembrie 2002, pe rolul Tribunalului Galați, reclamanta L.Z., a chemat în judecată pe pârâtele Primăria muni
ÎCCJ 2010-03-05
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 917/2010
legalitate prevăzute de art. 304 pct. 3, 8 și 9 C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului și pe fond admiterea acțiunii. Intimata Municipiul Galați prin primar a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calit
Sursă