ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1413/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 25

iulie 2002 la Curtea de Apel Cluj, secția de contencios administrativ,

reclamantul A.A. a solicitat în contradictoriu cu Direcția Generală a

Finanțelor Publice Maramureș anularea deciziei nr. 120 din 15 iulie 2000 cu

consecința recunoașterii dreptului reclamantului la tichetele de masă acordate

în perioada 2000 - decembrie 2001, precum și a drepturilor bănești aferente

celui de-al XIII-lea salariu pe anul 2001.

În motivarea acțiunii reclamantul a

precizat că are calitatea de primar al comunei Tăuții Măgherăuș și că prin

actul atacat s-a stabilit că nu beneficiază de tichete de masă, întrucât ocupă

o funcție publică.

S-a mai susținut că în cauză sunt

incidente dispozițiile Legii nr. 19/2000, art. 5 alin. (1), care asimilează

persoanele care-și desfășoară activitatea în funcții elective, în privința

drepturilor și obligațiilor, cu cele care își desfășoară activitatea pe bază de

contract individual de muncă, astfel că se impunea recunoașterea acestor

drepturi.

Curtea de Apel Cluj, secția de

contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 416 pronunțată la 9

octombrie 2002 a respins acțiunea formulată de reclamantul A.A.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

fond a reținut că, în baza procesului verbal al Inspecției de audit intern

desfășurată la Primăria Tăuții Măgherăuș s-a stabilit că în mod nelegal

primarul și viceprimarul localității au beneficiat de al 13-lea salariu și de

tichete de masă, încălcându-se dispozițiile Legii nr. 154/1998 art. 19 și 20 și

ale Legii nr. 142/1998.

În legătură cu legalitatea măsurii

instanța a reținut că primarul nu este salariat al primăriei, el ocupând o

funcție de demnitate publică și că potrivit Legii nr. 142/1998 beneficiază de

aceste drepturi numai salariații.

Împotriva sentinței pronunțate de

Curtea de Apel Cluj, secția de contencios administrativ, a declarat recurs,

reclamantul invocând nelegalitatea și netemeinicia acesteia.

În motivarea recursului s-a susținut

că instanța de fond a dat o interpretare eronată dispozițiilor Legii nr.

154/1998 în sensul că art. 18 care nu a fost abrogat reglementează dreptul la

încasarea celui de-al 13-lea salariu.

Referitor la acordarea tichetelor de

masă, recurentul a susținut că de asemenea, instanța de fond nu a interpretat

corect dispozițiile Legii nr. 142/1998, aprobate prin H.G. nr. 5/1998 și art.

52 din Legea nr. 216/2001 privind bugetul de stat pe 2001.

Având în vedere excepția de necompetență invocată de

reprezentantul parchetului, Curtea urmează să constate că hotărârea pronunțată

de Curtea de Apel Cluj, secția de contencios administrativ este dată cu

încălcarea dispozițiilor art. 2 pct. 1 C. proc. civ., actul atacat având ca

obiect o valoare de până la 10 miliarde lei, astfel că, admițând recursul,

urmează să se dispună casarea cu trimitere spre rejudecare la Tribunalul

Maramureș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de A.A. împotriva sentinței civile

nr. 416 din 9 octombrie 2002 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de

contencios administrativ.

Casează sentința atacată cu

trimitere spre rejudecare la Tribunalul Maramureș.

Pronunțată, în ședința publică,

astăzi 4 aprilie 2003.