ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4557/2004

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea nr. 55 din 28 decembrie 2001, Compartimentul de Control Financiar din cadrul Camerei de Conturi a județului Vrancea a sesizat Colegiul jurisdicțional al aceleiași camere, solicitând stabilirea răspunderii civile în sarcina numiților M.S., fost primar al orașului Odobești și C.M., fost contabil-șef, pentru sumele de 281.726.748 lei, ca plată nelegală și 204.685.125 lei, foloase nerealizate aferente primei sume. S-a mai cerut obligarea numitului F.V., primar în funcție la data respectivă și a numitei T.E., în solidar, la plata sumei de 7.027.320 lei, contravaloarea tichetelor de masă acordate nelegal și a sumei de 2.923.108 lei, foloase nerealizate aferente.

Prin sentința nr. 6 din 13 martie 2002, Colegiul jurisdicțional Vrancea a admis în totalitate actul de sesizare și a dispus obligarea persoanelor răspunzătoare, la plata sumelor reținute în sarcina lor, cu actualizarea foloaselor nerealizate și obligarea la plata dobânzilor legale, până la data recuperării integrale. Pentru a pronunța această soluție, Colegiul jurisdicțional a reținut, cu privire la primul capăt al sesizării, că persoanele răspunzătoare nu au depus acte și nici nu au cerut probe prin care să combată concluziile organelor de control, iar din raportul de control a rezultat că fostul primar M.S. și fostul contabil-șef C.M. au semnat, din partea Consiliului Local Odobești, protocolul de compensare cu SC R. Odobești, SC S. Focșani și SC V. Focșani, pentru o datorie de 281.726.728 lei, fără ca din evidențele contabile să rezulte că autoritatea administrativă ar fi datorat suma respectivă către SC S. SA Focșani.

Cu privire la al doilea capăt al sesizării, Colegiul jurisdicțional a reținut că primarul în funcție la data respectivă, F.V. și contabilul-șef au încălcat prevederile Legii nr. 142/1998, acordând tichete de masă, primarului și viceprimarului care, deținând funcții de demnitate publică, potrivit art. 2 și 3 din Legea nr. 154/1998, nu puteau beneficia decât de indemnizația lunară, ca unică formă de remunerare a activității. Prin decizia nr. 241 din 24 mai 2002, secția jurisdicțională a Curții de Conturi a respins ca nefondat, recursul jurisdicțional declarat de F.V. și a admis recursul jurisdicțional formulat de M.S., ale cărui efecte au fost extinse și asupra pârâtei C.M., sentința nr. 6 din 13 martie 2002 a fost casată, cu privire la suma de 281.726.748 lei și a dobânzilor aferente, înlăturând obligarea lor de la plata acestor sume și ridicarea măsurilor asiguratorii.

Pentru a pronunța această soluție, secția jurisdicțională a reținut, în esență, următoarele: Cu privire la recursul jurisdicțional declarat de pârâtul F.V., secția jurisdicțională a motivat că sentința atacată este legală și temeinică, primarul și viceprimarul neputând beneficia legal de tichete de masă, art. 1 din Legea nr. 142/1998, referindu-se doar la salariații care își desfășoară activitatea pe baza unui contract individual de muncă, or primarul și viceprimarul, pe durata mandatului au contractele de muncă suspendate. În privința recursului jurisdicțional formulat de pârâtul M.S., secția jurisdicțională a motivat că SC A.S.

SA încheiase un contract de antrepriză, cu Consiliul Local Odobești, iar această firmă încheiase un contract de subantrepriză cu SC S. SA Focșani, pentru executarea pardoselilor din marmură la obiectivul Hala Odobești și că prin încheierea protocolului respectiv s-a ajuns la încasarea debitului pe care Consiliul Local Odobești îl avea de încasat de la SC R. SA Odobești. Împotriva acestei decizii au declarat recursuri Primăria Orașului Odobești și Procurorul general financiar de la Curtea de Conturi. În recursul declarat de Primăria Odobești, se susține că secția jurisdicțională a reținut fără probe că ar fi existat un contract de subantrepriză între SC S. SA Focșani și SC A.S. SA Focșani, pentru lucrările la Hala Agroindustrială Focșani, care să fi fost însușit și de beneficiarul Primăria Orașului Odobești, astfel că aceasta nu putea avea debite față de SC S. SA Focșani.

În recursul formulat de procurorul general financiar se susține, în esență, că secția jurisdicțională a admis în mod greșit recursul jurisdicțional formulat de M.S., din probele administrate nerezultând că SC S. SA Focșani era creditoarea Consiliului Local Odobești. 1. Recursul declarat de Primăria Orașului Odobești este inadmisibil. Din actele și lucrările dosarului rezultă că în fața instanțelor jurisdicționale, litigiul de față s-a purtat între persoanele răspunzătoare împotriva cărora a fost formulată sesizarea și partea prejudiciată: Consiliul Local Odobești, în timp ce Primăria Odobești, ca structură funcțională cu activitate permanentă, în sensul prevederilor art. 91 din Legea nr. 215/2001, a administrației publice locale, nu a fost parte în cauză.

Astfel fiind, recursul formulat de Primăria orașului Odobești este inadmisibil, fiind de principiu că, în materie civilă, hotărârile pronunțate au putere obligatorie, doar pentru părțile litigante, astfel că numai acestea au dreptul să exercite căile de atac împotriva acestora. 2. Recursul formulat de procurorul general financiar este întemeiat. Potrivit prevederilor art. 130 din Legea nr. 94/1992, republicată, dispozițiile referitoare la activitatea de jurisdicție se completează cu prevederile Codului de procedură civilă, or în conformitate cu dispozițiile art. 129 alin. (5) C. proc. civ., judecătorii au îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.

În cauză, în fața Colegiului jurisdicțional Vrancea, persoanele răspunzătoare M.S. și C.M. nu s-au apărat și nu au depus acte, în timp ce în fața secției jurisdicționale a fost depusă copia contractului de subantrepriză încheiat între SC A.S. SA Focșani și SC S. SA Focșani, pentru lucrări de pardoseli marmură la Hala Odobești, copia unei facturi fiscale pentru 565, 375 mp marmură și copia unui proces-verbal de custodie pentru această cantitate de marmură încheiat între cele două firme. Or, secția jurisdicțională, fără a analiza aceste acte și fără a le contrapune constatărilor organelor de control, a tras o concluzie neargumentată că SC S. SA Focșani ar fi fost creditoarea Consiliului Local Odobești, fără a cerceta temeinic existența și natura raporturilor dintre acestea, în funcție de data încheierii protocolului în litigiu, actului de control și datele actelor depuse de persoanele răspunzătoare în recursul jurisdicțional.

Astfel fiind, pentru completarea probatoriului și elucidarea aspectelor de mai sus, inclusiv prin efectuarea unei expertize judiciare, se impune casarea deciziei atacate și trimiterea spre rejudecare. Cum, potrivit Constituției revizuite și O.U.G. nr. 117/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 49/2004, activitatea jurisdicțională din sistemul Curții de Conturi a fost desființată, rezultă că sentința nr. 6 din 13 martie 2002, dată de Colegiul jurisdicțional Vrancea apare ca fiind pronunțată în primă și ultimă instanță. Astfel fiind, având în vedere și prevederile art. 81 alin. (1) din Legea nr. 94/1992, cauza va fi trimisă, pentru rejudecare, la Curtea de Apel Galați.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Procurorul general financiar de pe lângă Curtea de Conturi a României împotriva deciziei nr. 241 din 24 mai 2002 a Curții de Conturi a României, secția jurisdicțională. Casează decizia atacată și trimite cauza, pentru rejudecare, la Curtea de Apel Galați. Respinge ca inadmisibil, recursul declarat de Primăria orașului Odobești. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 iunie 2004.