ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4557/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4557/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin încheierea nr. 55 din 28
decembrie 2001, Compartimentul de Control Financiar din cadrul Camerei de
Conturi a județului Vrancea a sesizat Colegiul jurisdicțional al aceleiași camere,
solicitând stabilirea răspunderii civile în sarcina numiților M.S., fost primar
al orașului Odobești și C.M., fost contabil-șef, pentru sumele de 281.726.748
lei, ca plată nelegală și 204.685.125 lei, foloase nerealizate aferente primei
sume.
S-a mai cerut obligarea numitului F.V.,
primar în funcție la data respectivă și a numitei T.E., în solidar, la plata
sumei de 7.027.320 lei, contravaloarea tichetelor de masă acordate nelegal și a
sumei de 2.923.108 lei, foloase nerealizate aferente.
Prin sentința nr. 6 din 13 martie 2002,
Colegiul jurisdicțional Vrancea a admis în totalitate actul de sesizare și a
dispus obligarea persoanelor răspunzătoare, la plata sumelor reținute în
sarcina lor, cu actualizarea foloaselor nerealizate și obligarea la plata
dobânzilor legale, până la data recuperării integrale.
Pentru a pronunța această soluție,
Colegiul jurisdicțional a reținut, cu privire la primul capăt al sesizării, că
persoanele răspunzătoare nu au depus acte și nici nu au cerut probe prin care
să combată concluziile organelor de control, iar din raportul de control a
rezultat că fostul primar M.S. și fostul contabil-șef C.M. au semnat, din
partea Consiliului Local Odobești, protocolul de compensare cu SC R. Odobești, SC
S. Focșani și SC V. Focșani, pentru o datorie de 281.726.728 lei, fără ca din
evidențele contabile să rezulte că autoritatea administrativă ar fi datorat
suma respectivă către SC S. SA Focșani.
Cu privire la al doilea capăt al
sesizării, Colegiul jurisdicțional a reținut că primarul în funcție la data
respectivă, F.V. și contabilul-șef au încălcat prevederile Legii nr. 142/1998,
acordând tichete de masă, primarului și viceprimarului care, deținând funcții
de demnitate publică, potrivit art. 2 și 3 din Legea nr. 154/1998, nu puteau
beneficia decât de indemnizația lunară, ca unică formă de remunerare a
activității.
Prin decizia nr. 241 din 24 mai 2002,
secția jurisdicțională a Curții de Conturi a respins ca nefondat, recursul
jurisdicțional declarat de F.V. și a admis recursul jurisdicțional formulat de
M.S., ale cărui efecte au fost extinse și asupra pârâtei C.M., sentința nr. 6
din 13 martie 2002 a fost casată, cu privire la suma de 281.726.748 lei și a
dobânzilor aferente, înlăturând obligarea lor de la plata acestor sume și
ridicarea măsurilor asiguratorii.
Pentru a pronunța această soluție,
secția jurisdicțională a reținut, în esență, următoarele:
Cu privire la recursul
jurisdicțional declarat de pârâtul F.V., secția jurisdicțională a motivat că
sentința atacată este legală și temeinică, primarul și viceprimarul neputând
beneficia legal de tichete de masă, art. 1 din Legea nr. 142/1998, referindu-se
doar la salariații care își desfășoară activitatea pe baza unui contract
individual de muncă, or primarul și viceprimarul, pe durata mandatului au
contractele de muncă suspendate.
În privința recursului
jurisdicțional formulat de pârâtul M.S., secția jurisdicțională a motivat că SC
A.S. SA încheiase un contract de antrepriză, cu Consiliul Local Odobești, iar
această firmă încheiase un contract de subantrepriză cu SC S. SA Focșani,
pentru executarea pardoselilor din marmură la obiectivul Hala Odobești și că
prin încheierea protocolului respectiv s-a ajuns la încasarea debitului pe care
Consiliul Local Odobești îl avea de încasat de la SC R. SA Odobești.
Împotriva acestei decizii au
declarat recursuri Primăria Orașului Odobești și Procurorul general financiar
de la Curtea de Conturi.
În recursul declarat de Primăria
Odobești, se susține că secția jurisdicțională a reținut fără probe că ar fi
existat un contract de subantrepriză între SC S. SA Focșani și SC A.S. SA Focșani,
pentru lucrările la Hala Agroindustrială Focșani, care să fi fost însușit și de
beneficiarul Primăria Orașului Odobești, astfel că aceasta nu putea avea debite
față de SC S. SA Focșani.
În recursul formulat de procurorul
general financiar se susține, în esență, că secția jurisdicțională a admis în
mod greșit recursul jurisdicțional formulat de M.S., din probele administrate nerezultând
că SC S. SA Focșani era creditoarea Consiliului Local Odobești.
Recursul declarat de Primăria
Orașului Odobești este inadmisibil.
Din actele și lucrările dosarului
rezultă că în fața instanțelor jurisdicționale, litigiul de față s-a purtat
între persoanele răspunzătoare împotriva cărora a fost formulată sesizarea și
partea prejudiciată: Consiliul Local Odobești, în timp ce Primăria Odobești, ca
structură funcțională cu activitate permanentă, în sensul prevederilor art. 91
din Legea nr. 215/2001, a administrației publice locale, nu a fost parte în
cauză.
Astfel fiind, recursul formulat de Primăria
orașului Odobești este inadmisibil, fiind de principiu că, în materie civilă,
hotărârile pronunțate au putere obligatorie, doar pentru părțile litigante,
astfel că numai acestea au dreptul să exercite căile de atac împotriva
acestora.
Recursul formulat de procurorul
general financiar este întemeiat.
Potrivit prevederilor art. 130 din
Legea nr. 94/1992, republicată, dispozițiile referitoare la activitatea de
jurisdicție se completează cu prevederile Codului de procedură civilă, or în
conformitate cu dispozițiile art. 129 alin. (5) C. proc. civ., judecătorii au
îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice
greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și
prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice
și legale.
În cauză, în fața Colegiului
jurisdicțional Vrancea, persoanele răspunzătoare M.S. și C.M. nu s-au apărat și
nu au depus acte, în timp ce în fața secției jurisdicționale a fost depusă
copia contractului de subantrepriză încheiat între SC A.S. SA Focșani și SC S. SA
Focșani, pentru lucrări de pardoseli marmură la Hala Odobești, copia unei facturi fiscale pentru 565, 375 mp marmură și copia unui proces-verbal
de custodie pentru această cantitate de marmură încheiat între cele două firme.
Or, secția jurisdicțională, fără a
analiza aceste acte și fără a le contrapune constatărilor organelor de control,
a tras o concluzie neargumentată că SC S. SA Focșani ar fi fost creditoarea
Consiliului Local Odobești, fără a cerceta temeinic existența și natura
raporturilor dintre acestea, în funcție de data încheierii protocolului în
litigiu, actului de control și datele actelor depuse de persoanele
răspunzătoare în recursul jurisdicțional.
Astfel fiind, pentru completarea
probatoriului și elucidarea aspectelor de mai sus, inclusiv prin efectuarea
unei expertize judiciare, se impune casarea deciziei atacate și trimiterea spre
rejudecare.
Cum, potrivit Constituției revizuite
și O.U.G. nr. 117/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 49/2004,
activitatea jurisdicțională din sistemul Curții de Conturi a fost desființată,
rezultă că sentința nr. 6 din 13 martie 2002, dată de Colegiul jurisdicțional
Vrancea apare ca fiind pronunțată în primă și ultimă instanță.
Astfel fiind, având în vedere și
prevederile art. 81 alin. (1) din Legea nr. 94/1992, cauza va fi trimisă,
pentru rejudecare, la Curtea de Apel Galați.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
Procurorul general financiar de pe lângă Curtea de Conturi a României împotriva
deciziei nr. 241 din 24 mai 2002 a Curții de Conturi a României, secția
jurisdicțională.
Casează decizia atacată și trimite
cauza, pentru rejudecare, la Curtea de Apel Galați.
Respinge ca inadmisibil, recursul
declarat de Primăria orașului Odobești.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 24 iunie 2004.