ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4272/2003

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin încheierea nr. 47 din 15

octombrie 2001, completul Camerei de Conturi a județului Vrancea constituit

conform art. 37 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 94/1992, republicată, a dispus

neacordarea descărcării de gestiune a ordonatorului principal de credite

Consiliul Local al comunei Panciu și sesizarea Colegiului jurisdicțional pentru

stabilirea răspunderii civile în sarcina lui P.F., fost primar, A.D., fost

viceprimar și C.M., fost contabil-șef, pentru suma de 225.000.000 lei cu titlu

de despăgubiri civile și suma de 138.341.820 lei , reprezentând foloase

nerealizate.

Colegiul jurisdicțional Vrancea al

Curții de Conturi, prin sentința nr. 26 din 5 decembrie 2001, în baza art. 71

alin. (2) din Legea nr. 94/1992, republicată, a admis încheierea de sesizare

nr. 47 din 15 octombrie 2001 a completului, constituit conform art. 31 alin.

(1) lit. v) din Legea nr. 94/1992, republicată și în consecință:

A obligat pârâții P.F., A.D. și

C.M., în solidar la plata către Consiliul Local Panciu, județul Vrancea a despăgubirilor

civile în sumă de 225.000.000 lei și a folosului nerealizat în sumă de

135.841.165 lei, calculat în momentul pronunțării și în continuare, în procent

de 33.88% până la recuperarea debitului.

În baza art. 71 alin. (5) din Legea

nr. 94/1992 s-au menținut măsurile asiguratorii față de pârâți luate prin

procesul-verbal al Administrației Publice oraș Panciu, județul Vrancea nr. 1755

din 30 noiembrie 2001.

În baza art. 71 alin. (5) din Legea

nr. 94/1992, republicată, au fost obligați pârâții la câte 100.000 lei

cheltuieli de judecată către stat.

S-a reținut că în anul 2000,

Consiliul Local Panciu a încheiat contractul nr. 293 din 17 ianuarie 2000, cu

SC A.S. SA București care, la rândul său, a încheiat contractul de

subantrepriză nr. 3 din 14 ianuarie 2000 cu SC LMC SRL Filionești pentru

execuția podului de beton armat peste râul Haulița.

În baza acestor contracte, Consiliul

Local Panciu a achitat SC LMC SRL Filionești, suma de 225.000.000 lei avans

execuție lucrare, fără a se constitui garanție din partea beneficiarului

lucrării.

Până la terminarea controlului nu au

fost prezentate documente de către societate din care să rezulte executarea

lucrării sau restituirea avansului primit.

Primăria Panciu a achitat avansul

subantreprenorului, fără a-l obliga să constituie garanție de bună execuție;

mai mult, nu a urmărit dacă lucrările se execută ori nu și, în acest fel,

bugetul Consiliului Local Panciu a fost prejudiciat cu suma de 225.000.000 lei.

Vinovați de producerea acestui

prejudiciu sunt P.F. fost primar, A.D., fost viceprimar și C.M., fost contabil

șef la Consiliul Local Panciu, care au dispus și aprobat acordarea avansului

către beneficiarul lucrării, fără constituirea garanției de bună execuție și

care nu au urmărit executarea lucrării sau recuperarea avansului acordat

nelegal.

Secția jurisdicțională a Curții de

Conturi, prin decizia nr. 700 din 13 decembrie 2002, a respins recursul

jurisdicțional declarat de C.M. împotriva sentinței nr. 26 din 5 decembrie 2001

a Colegiului jurisdicțional Vrancea, reținând legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate.

Considerând decizia netemeinică și

nelegală, au declarat recurs P.F. și C.M., solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei și a sentinței și, în fond, respingerea actului de sesizare.

Se arată că organele jurisdicționale

ale Curții de Conturi au încălcat regula prevăzută de art. 69 alin. (2) din

Legea nr. 94/1992, care prevede obligativitatea suspendării judecării cauzei

atunci când „persoana juridică interesată a acționat pe o altă cale prevăzută

de lege, până la soluționarea definitivă a acelei cauze”.

Hotărârile pronunțate până în

această etapă procesuală au încălcat și principiul de drept din materia

răspunderii juridice civile care statornicește că regula este răspunderea

civilă delictuală și excepția fiind răspunderea civilă contractuală.

Se arată că obligația urmăririi

lucrării revenea organelor de conducere locală nou alese în mai - iunie 2000,

acestea urmând să răspundă în solidar pentru că nu au verificat stadiul

executării lucrărilor.

Recurenta C.M. a mai arătat că

instanța nu s-a pronunțat asupra unui mijloc de apărare, anume invocarea

neîndeplinirii condițiilor cerute de lege pentru a se angaja răspunderea civilă

delictuală, respectiv, prejudiciul nu este cert, la fel ca și întinderea

acestuia.

Cum prin rezoluția definitivă a Prim

Procurorului Parchetului Vrancea s-a respins plângerea penală a Consiliului

Local Panciu împotriva recurenților din prezenta cauză, pentru aceleași fapte

conform art. 22 C. proc. pen. s-a invocat autoritatea de lucru judecat în fața

instanței civile.

Recursul declarat de P.F. va fi

anulat ca netimbrat.

În conformitate cu dispozițiile

Legii nr. 146/1997, privind taxele judiciare de timbru și ale O.G. nr. 32/1995

privind timbrul judiciar, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.

123/1997, cererea de recurs trebuia timbrată cu 171.000 lei taxă judiciară și

1.500 lei timbru judiciar.

În cazul nerespectării dispozițiilor

legale privind taxa judiciară și timbrul judiciar, potrivit art. 20 alin. (3)

din Legea nr. 146/1997, art. 30 alin. (5) din Norme, coroborate cu art. 9 alin.

(2) din O.G. nr. 32/1995, neîndeplinirea obligațiilor legale până la termenul

stabilit se sancționează cu anularea cererii.

În speță, se constată că, deși

recurentul a fost citat cu mențiunea de a timbra, nu a dat curs obligației

legale ce-i incumba, astfel că se va anula recursul ca netimbrat.

Recursul declarat de C.M. este

nefondat.

Excepția inadmisibilității acțiunii

în răspundere civilă delictuală atâta timp, cât pentru recuperarea

prejudiciului invocat are prioritate acțiunea în răspundere contractuală, nu

poate fi primită.

Din analiza conținutului

contractului încheiat cu antreprenorul general se constată că pârâtele nu au

prevăzut durata de execuție a lucrărilor, valoarea acestora, penalitățile ce ar

trebui să fie plătite, existând doar semnăturile antreprenorului general și

beneficiarului.

Atât acest contract semnat de

recurenți, în numele Primăriei Panciu, cât și contractul de subantrepriză

încheiat de antreprenorul general nu cuprind clauze concrete, nu prevăd

obligația constituirii garanției de bună execuție și, deci, recurenta C.M. a

susținut neîntemeiat că răspunderea sa civilă nu poate fi stabilită, anterior

acționării în justiție a antreprenorului pentru răspunderea contractuală.

Pentru producerea prejudiciului a

cărui existență a fost constatată de organele de control ale Curții de Conturi,

s-a dovedit vinovăția recurentei care, în calitate de contabil-șef, a aprobat

nelegal efectuarea de plăți fără documente justificative.

În speță sunt realizate condițiile

răspunderii civile delictuale, astfel că, în mod temeinic și legal, s-a reținut

obligația solidară a pârâților la plata prejudiciului, pentru că, neexistând

prevederea de garanție de bună execuție, ci au achitat nelegal avansul către subantreprenor.

Răspunderea operează numai în

sarcina persoanelor care au semnat contractul în numele Primăriei Panciu și nu

în sarcina noii conduceri locale alese în anul 2000.

Nu poate fi reținută nici

autoritatea de lucru judecat invocată, întrucât art. 22 C. proc. pen., privește

doar autoritatea de lucru judecat în fața instanței civile a unei hotărâri

definitive dată de instanța penală, ceea ce în cauză nu s-a pronunțat.

În consecință, recursul declarat de

C.M. se privește nefondat și urmează a fi respins în baza art. 312 C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de C.M.

împotriva deciziei nr. 700 din 13 decembrie 2002 a Curții de Conturi a

României, secția jurisdicțională, ca nefondat.

Anulează ca netimbrat recursul

declarat de P.F. împotriva aceleiași decizii.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 28 noiembrie 2003.