ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2032/2003

S-a luat în examinare, în camera

de consiliu, conflictul negativ de competență ivit între Curtea de Apel Bacău

și Judecătoria Bicaz cu privire la soluționarea litigiului dintre S.S.și S.C.

„A.A.” SNC Bicaz, S.C. „K.C.” S.A. Piatra Neamț, S.C. „G.C.” S.R.L. Piatra

Neamț.

În

lipsa părților care nu au fost citate.

CURTEA,

Asupra

conflictului negativ de competență de față:

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

sentința civilă nr.261 din 13.09.2000 a Tribunalului Neamț a fost admisă

contestația formulată de S.S.în constradictoriu cu  S.C. „A.A.” SNC și S.C. „K.C..”

S.A., societate în faliment reprezentată de S.C. „G.C.” S.R.L. în calitate de

lichidator și în consecință au fost obligate  societățile comerciale menționate

să opereze în carnetul de muncă al celui în cauză mențiunile solicitate, pe

două perioade succesive.

Recursul declarat de S.C. „G.C.” S.R.L. împotriva acestei

hotărâri, a fost admis prin decizia nr.1847 din 2.12.2002 a Curții de Apel

Bacău, prin care s-a dispus casarea sentinței și trimiterea cauzei spre

competentă soluționare la Judecătoria Bicaz.

Pentru

a hotărî astfel, instanța de recurs a reținut în principal că potrivit art.8

alin.1 din Decretul nr.92/1976, rectificarea înscrierilor în cartea de muncă,

precum și refuzul de a face astfel de înscrieri, poate fi contestată  de cel

interesat cu plângere la judecătoria, în a cărei rază teritorială  își are

sediul unitatea care a luat măsura respectivă.

La

rândul său, Judecătoria Bicaz prin sentința civilă nr.289 din 11.03.2003 s-a

declarat  necompetentă să soluționeze litigiul și ca urmare și-a declinat

competența în favoarea Curții de Apel Bacău, după care a dispus trimiterea

cauzei Curții Supreme de Justiție spre a se pronunța asupra conflictului de

competență.

Hotărârea

cuprinde o amplă și interesantă motivare în drept, reținându-se corect că nu

există un conflict clasic de competență, pentru că instanța de recurs nu și-a

declinat competența, ci a trimis direct pricina instanței competente spre

soluționare în fond. Se apreciază că este dedus judecății un conflict de

drepturi, practic un litigiu de muncă, ce nu poate fi judecat decât de un

complet specializat și într-o componență cu totul specială, la nivelul

tribunalului și pentru că această instanță, deja s-a pronunțat în cauză, s-a

dispus declinarea competenței în favoarea Curții de Apel competente.

Investită

în acest mod, Curtea constată că în adevăr deși nu există în speță conflict

negativ de competență, în sensul art.20 pct.2 C.proc.civ. ce reglementează

situația în care două sau mai multe instanțe, prin hotărâri irevocabile s-au

declarat necompetente de a judeca aceeași pricină, are a stabili totuși care

este instanța ce are de soluționat pricina de față.

În

acest sens, sunt avute în vedere prevederile art.315 (1) C.proc.civ., potrivit

căreia, în caz de casare, hotărârile instanței de recurs asupra problemelor de

drept dezlegate sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.

Și cum, instanța de recurs, respectiv Curtea de Apel Bacău, a

reținut că în raport de obiectul pricinii, competența de soluționare revine

judecătoriei, aceasta nu mai avea căderea să facă o altă analiză asupra

competenței sau abrogării tacite sau implicite a unor prevederi ale legii

speciale, ci numai să procedeze la judecarea pricinii, fără a se mai putea

declara  necompetentă.

De

aceea, în raport de cele arătate, se va trimite cauza Judecătoriei Bicaz, spre

a proceda la judecarea cauzei în primă instanță.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

DECIDE:

Stabilește competența de

soluționare a litigiului dintre reclamantul S.S.și pârâtele S.C. „A.A.” S.N.C.

Bicaz, S.C. „K.C..” S.A. Piatra Neamț și S.C. „G.C.” S.R.L. Piatra Nramț în

favoarea Judecătoriei Bicaz, căreia i se trimite dosarul.

Pronunțata

în ședință publică, astăzi  26 mai  2003.