ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1443/2003

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 154/ COM din 26 ianuarie

2001, pronunțată în ședința publică, din 26 ianuarie 2001, de Tribunalul

Constanța, secția comercială, a fost respinsă excepția privind lipsa calității

procesuale pasive, invocată de pârâta A.S.R. S.A., sucursala Constanța, ca nefondată.

A fost admisă, în parte, acțiunea formulată de

reclamanta S.C. S. S.R.L. Constanța, în sensul că a obligat pe pârâta A.S.R.

S.A., sucursala Constanța, la plata sumei de 34.584.485 lei, reprezentând

contravaloarea reparațiilor auto și 2.723.099 lei cheltuieli de judecată, către

reclamanta S.C. .S. S.R.L. Constanța.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că

organele de poliție au constatat că pârâtul B.M., conducând autoturismul Dacia

1310, nu s-a asigurat de schimbarea direcției de mers prin viraj la stânga,

intrând în coliziune cu autoturismul proprietatea S.C. S. S.R.L., fiind

încheiat procesul-verbal seria Z nr. 2961392 din 2 martie 2000.

Autoturismul avariat a fost reparat de reclamantă,

valoarea reparațiilor ridicându-se la suma de 34.584.958 lei, conform

facturilor depuse la dosar.

Pârâtul B.M. este posesorul asigurării obligatorii de

răspundere civilă auto la S.C. A.S.R., sucursala Constanța.

Excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată

de pârâtă, a fost respinsă, ca nefondată, cu motivarea că, potrivit art. 57 din

Legea nr. 136/1995, drepturile persoanelor păgubite prin producerea

accidentelor de autovehicule se exercită împotriva celor răspunzători de

producerea pagubei.

Aceste drepturi se pot exercita și direct împotriva

asigurătorului de răspundere civilă, în limitele obligației acestuia, cu

citarea obligatorie a celui răspunzător de producerea pagubei.

Curtea de Apel Constanța, secția comercială, prin

decizia civilă nr. 490/ COM din 10 mai 2001, a respins, ca nefondat, apelul

declarat de pârâta A.S.R., sucursala Constanța, împotriva sentinței civile nr.

154/ COM din 26 ianuarie 2001, pronunțată de Tribunalul Constanța, secția

comercială.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit

că s-a dat o interpretare corectă prevederilor Decretului nr. 328/1966, privind

circulația pe drumurile publice, deoarece, din procesul verbal încheiat de

organele de poliție, rezultă că asiguratul conducând autoturismul nu s-a

asigurat la schimbarea direcției de mers, intrând în coliziune cu un alt

autoturism.

Așadar, vinovat de producerea accidentului este

persoana asigurată, despre care s-a și menționat că a săvârșit fapta prevăzută

de art. 25/2/112 din Regulamentul aprobat prin Decretul nr. 328/1996.

Fiind dovedită culpa persoanei asigurate, obligarea

asigurătorului la plata de despăgubiri, pentru daunele provocate prin

accidentul de circulație, este legală, toate criticile aduse soluției primei

instanțe fiind nefondate.

Împotriva deciziei civile nr. 490/ COM din 10 mai

2001, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția comercială, a declarat

recurs A.S.R. S.A., sucursala Constanța, care a criticat hotărârea instanței de

apel pentru nelegalitate și netemeinicie, în sensul că au fost aplicate greșit

prevederile Decretului nr. 328/1966, republicat, privind circulația pe

drumurile publice, în realitate, fiind antrenată și culpa reclamantei, care nu

trebuia să circule pe linia de tramvai și să păstreze, față de autoturismul din

fața sa, o distanță corespunzătoare pentru a evita coliziunea, invocând ca

motiv de casare art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Curtea, analizând materialul probator administrat în

cauză, în raport de criticile aduse în cererea de recurs, constată că acestea

sunt nefondate pentru următoarele considerente.

Printr-o corectă și integrală apreciere a probelor,

instanțele judecătorești anterioare au stabilit adevăratele raporturi juridice

dintre părți, întinderea drepturilor și obligațiilor asumate reciproc în cadrul

contractului de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto, răspunderea

care se instituie în cazul încălcării clauzelor, precum și normele de drept

aplicabile litigiului.

Justificat s-a constatat că vinovat de producerea

accidentului este persoana asigurată – numitul B.M., din conținutul actului

constatator, respectiv procesul-verbal seria Z nr. 2967392 din 2 martie 2000

întocmit de Poliția Constanța, rezultând că intimatul-pârât a condus

autoturismul, fără a se asigura la schimbarea direcției de mers, provocând

coliziunea cu un alt autoturism

Relevant este și aspectul că acest proces-verbal de

constatare și sancționare contravențională, sub aspectul art. 25/2/112 din

Regulamentul aprobat prin Decretul nr. 328/1966 a fost semnat de conducătorul

auto B.M., care și-a asumat astfel întreaga răspundere.

În acest context, s-a dat eficiență juridică maximă

dispozițiilor art. 49 din Legea nr. 136/1995, respectiv că asigurătorul acordă

despăgubiri pentru prejudiciile de care asigurații răspund față de terțe

persoane păgubite prin accidente de autovehicule, iar conform art. 51 alin.

(1), despăgubirile se acordă și în cazul în care cel care conduce

autovehiculul, răspunzător de producerea accidentului, este o altă persoană

decât asiguratul.

Astfel fiind, urmează a respinge, ca nefondat,

recursul declarat de pârâta A.S.R. Constanța, nefiind îndeplinite nici una din

dispozițiile art. 304/ COM din 10 mai 2001, pronunțată de Curtea de Apel

Constanța, secția comercială.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâta

A.S.R. S.A. Constanța, împotriva deciziei nr. 490 din 10 mai 2001 a Curții de

Apel Constanța, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 7 martie 2003.