Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 23.09.2003
respins

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2738/2003

HOTĂRÂRE
23.09.2003
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2738/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 21 martie 2000, reclamanta SC H & P SRL Sibiu, aflată în procedură de lichidare judiciară, a chemat în judecată Ministerul Finanțelor Publice, D.G.F.P.C.F.S. Sibiu și Administrația Financiară Sibiu, solicitând anularea deciziei nr. 374 din 29 februarie 2000. În motivarea cererii sale, reclamanta a susținut că organele de control care i-au verificat activitatea, nu au făcut o analiză cronologică pentru a putea stabili cu certitudine influențele rezultatului financiar de la un an la altul. Prin procesul-verbal de control, cât și ulterior, prin decizia Ministerului Finanțelor s-au recalculat eronat rezultatele financiare și implicit, impozitul pe profit datorat.

Prin sentința civilă nr. 231 din 19 septembrie 2001, Curtea de Apel Alba Iulia a admis acțiunea, a anulat în parte decizia contestată și a menținut în sarcina reclamantei obligația de plată a impozitului pe profit datorat la 31 decembrie 1995, în sumă de 49.676.576 lei. Prin aceiași hotărâre au fost obligați pârâții la 1.500.000 lei, cheltuieli de judecată. Pentru a hotărî astfel, instanța și-a însușit concluziile expertizei contabile efectuate în cauză, mai puțin ale completării din oficiu depusă de expert, reținând că impozitul pe profit neînregistrat de societate este în sumă de 49.676.576 lei. Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, SC H & P SRL Sibiu și D.G.F.P.C.F.S. Sibiu, în nume propriu și în numele Ministerului Finanțelor.

Deși citată cu mențiunea achitării taxei de timbru, societatea-recurentă nu a dat curs acestei obligații legale, împrejurare în care, în conformitate cu dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, recursul său urmează a fi anulat ca netimbrat. În recursul D.G.F.P.C.F.S. Sibiu s-a invocat greșita apreciere a probelor administrate, în sensul că instanța și-a însușit concluziile raportului contabil, deși prin suplimentul depus din oficiu, expertul a revenit asupra cuantumului impozitului pe profit neînregistrat de societate, considerând că sub acest aspect organele de control au procedat corect. Recursul nu este fondat.

În urma controlului efectuat de Administrația Financiară Sibiu, prin procesul-verbal din 31 iulie 1995, s-a reținut că SC H & P SRL Sibiu a înregistrat în contabilitate suma de 926.000.000 lei, reprezentând stornare investiții în curs din anii anteriori, cu scopul de a diminua pierderea înregistrată în contul 107. Prin decizia nr. 16501/240/1997, D.G.F.P.C.F.S. Sibiu a dispus corectarea evidenței. Urmare, prin procesul-verbal de control din 23 mai 1997, s-a constatat că suma în discuție a fost inclusă în contul 722 „Venituri din producția de imobilizări corporale” – ceea ce a determinat recalcularea profitului impozabil la 31 decembrie 1995, la 296.060.579 lei. Ulterior, același organ de control prin procesul-verbal din 15 iulie 1997, a stabilit un profit recalculat în valoare de 526.931.501 lei.

Contestând aceste acte de control în procedura administrativ-jurisdicțională, reclamanta a obținut în final decizia nr. 374 din 29 februarie 2000 prin care Ministerul Finanțelor, Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor, i-a respins plângerile Curtea de Apel Alba Iulia, învestită cu soluționarea contestației împotriva acestei decizii, a reținut că impozitul pe profitul neînregistrat de societate la 31 decembrie 1995, este de 49.676.576 lei. Hotărârea Curții s-a întemeiat pe concluziile expertizei contabile efectuate în cauză, necontestat, de altfel, de către părțile în litigiu.

Astfel, expertul analizând influențele generate de cuantumul impozitului pe profit stabilit ca datorat de către organele de control, precum și valoarea reală a influențelor, a constatat că soldul de pornire al contului 121 „profit și pierderi” a fost eronat, rezultând o diferență de 21.335.499 lei din faptul că la 31 decembrie 1995 s-a considerat profit net – 210.185.314 lei și nu cel brut – 731.520.813,23 lei. La fel suma de 180.696.559 lei, reprezentând cheltuieli ale exercițiului 1995, a fost greșit adunată, în loc să fie scăzută, ceea ce a dus la o influență de 361.393.118 lei. Expertul, corectând aceste erori, a stabilit un profit impozabil de 186.873.069 lei, căruia îi corespunde un impozit de 71.012.078 lei, sumă din care societatea s-a înregistrat numai cu 21.335.4999 lei, impozit pe profit, ceea ce evident a creat o diferență neînregistrată de 49.676.176 lei.

La concluzia expertului au achiesat ambele părți litigante, fără a mai formula vreo obiecție. În atare situație, revenirea expertului care, printr-o completare din oficiu, menționa ca profit înregistrat de societate la 31 decembrie 1995, suma de 187.006.011 lei, în mod justificat nu a fost avut în vedere de instanța fondului, ca nefiind însoțită de nici un fel de argument, prin care să se susțină revenirea asupra propriului calcul.

D E C I D E Anulează recursul declarat de SC H & P SRL Sibiu împotriva sentinței civile nr. 231 din 19 septembrie 2001 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ. Respinge recursul declarat de Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Sibiu, în nume propriu și al Ministerului Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr. 231 din 19 septembrie 2001 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 septembrie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-04-28
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1504/2004
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Sibiu, prin sentința civilă nr. 1413 din 28 septembrie 2000, a respins, ca nefondată, acțiunea introdusă de reclamanta, SC E.T. SRL Sibiu, împo
ÎCCJ 2003-02-20
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1047/2003
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Sibiu, prin sentința nr. 351 din 12 martie 2001, a obligat pârâta B.A. S.A., sucursala Sibiu, (în prezent R.B. S.A)., sucursala Sibiu, să resti
ÎCCJ 2004-03-02
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 889/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 30 martie 2001, la Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ și înregistrată sub nr. 2575/2
ÎCCJ 2004-11-05
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 8050/2004
instanței de fond, se constată că recursul declarat de P.A. nu a fost timbrat, deși recurentul-reclamant a fost citat cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru, în cuantum de 171.000 lei și timbru judiciar, în valoare de 1500 lei, co
ÎCCJ 2003-02-06
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 656/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia civilă nr. 598 din 29 iunie 2001, Curtea de Apel Alba Iulia a anulat, ca netimbrat, apelul declarat de reclamanta, SC M.G.T.C. SRL București,
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă