ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2738/2003

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la 21

martie 2000, reclamanta SC H & P SRL Sibiu, aflată în procedură de

lichidare judiciară, a chemat în judecată Ministerul Finanțelor Publice,

D.G.F.P.C.F.S. Sibiu și Administrația Financiară Sibiu, solicitând anularea

deciziei nr. 374 din 29 februarie 2000.

În motivarea cererii sale,

reclamanta a susținut că organele de control care i-au verificat activitatea,

nu au făcut o analiză cronologică pentru a putea stabili cu certitudine

influențele rezultatului financiar de la un an la altul. Prin procesul-verbal

de control, cât și ulterior, prin decizia Ministerului Finanțelor s-au

recalculat eronat rezultatele financiare și implicit, impozitul pe profit

datorat.

Prin sentința civilă nr. 231 din

19 septembrie 2001, Curtea de Apel Alba Iulia a admis acțiunea, a anulat în

parte decizia contestată și a menținut în sarcina reclamantei obligația de

plată a impozitului pe profit datorat la 31 decembrie 1995, în sumă de

49.676.576 lei. Prin aceiași hotărâre au fost obligați pârâții la 1.500.000

lei, cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, instanța

și-a însușit concluziile expertizei contabile efectuate în cauză, mai puțin ale

completării din oficiu depusă de expert, reținând că impozitul pe profit

neînregistrat de societate este în sumă de 49.676.576 lei.

Împotriva acestei hotărâri au

declarat recurs, SC H & P SRL Sibiu și D.G.F.P.C.F.S. Sibiu, în nume

propriu și în numele Ministerului Finanțelor.

Deși citată cu mențiunea

achitării taxei de timbru, societatea-recurentă nu a dat curs acestei obligații

legale, împrejurare în care, în conformitate cu dispozițiile art. 20 alin. (3)

din Legea nr. 146/1997, recursul său urmează a fi anulat ca netimbrat.

În recursul D.G.F.P.C.F.S. Sibiu

s-a invocat greșita apreciere a probelor administrate, în sensul că instanța

și-a însușit concluziile raportului contabil, deși prin suplimentul depus din

oficiu, expertul a revenit asupra cuantumului impozitului pe profit

neînregistrat de societate, considerând că sub acest aspect organele de control

au procedat corect.

Recursul nu este fondat.

În urma controlului efectuat de

Administrația Financiară Sibiu, prin procesul-verbal din 31 iulie 1995, s-a

reținut că SC H & P SRL Sibiu a înregistrat în contabilitate suma de

926.000.000 lei, reprezentând stornare investiții în curs din anii anteriori,

cu scopul de a diminua pierderea înregistrată în contul 107.

Prin decizia nr. 16501/240/1997,

D.G.F.P.C.F.S. Sibiu a dispus corectarea evidenței.

Urmare, prin procesul-verbal de

control din 23 mai 1997, s-a constatat că suma în discuție a fost inclusă în

contul 722 „Venituri din producția de imobilizări corporale” – ceea ce a

determinat recalcularea profitului impozabil la 31 decembrie 1995, la

296.060.579 lei.

Ulterior, același organ de

control prin procesul-verbal din 15 iulie 1997, a stabilit un profit recalculat

în valoare de 526.931.501 lei.

Contestând aceste acte de control

în procedura administrativ-jurisdicțională, reclamanta a obținut în final

decizia nr. 374 din 29 februarie 2000 prin care Ministerul Finanțelor, Direcția

Generală de Soluționare a Contestațiilor, i-a respins plângerile

Curtea de Apel Alba Iulia,

învestită cu soluționarea contestației împotriva acestei decizii, a reținut că

impozitul pe profitul neînregistrat de societate la 31 decembrie 1995, este de

49.676.576 lei.

Hotărârea Curții s-a întemeiat pe

concluziile expertizei contabile efectuate în cauză, necontestat, de altfel, de

către părțile în litigiu.

Astfel, expertul analizând

influențele generate de cuantumul impozitului pe profit stabilit ca datorat de

către organele de control, precum și valoarea reală a influențelor, a constatat

că soldul de pornire al contului 121 „profit și pierderi” a fost eronat,

rezultând o diferență de 21.335.499 lei din faptul că la 31 decembrie 1995 s-a

considerat profit net – 210.185.314 lei și nu cel brut – 731.520.813,23 lei.

La fel suma de 180.696.559 lei,

reprezentând cheltuieli ale exercițiului 1995, a fost greșit adunată, în loc să

fie scăzută, ceea ce a dus la o influență de 361.393.118 lei.

Expertul, corectând aceste erori,

a stabilit un profit impozabil de 186.873.069 lei, căruia îi corespunde un

impozit de 71.012.078 lei, sumă din care societatea s-a înregistrat numai cu

21.335.4999 lei, impozit pe profit, ceea ce evident a creat o diferență neînregistrată

de 49.676.176 lei.

La concluzia expertului au

achiesat ambele părți litigante, fără a mai formula vreo obiecție.

În atare situație, revenirea

expertului care, printr-o completare din oficiu, menționa ca profit înregistrat

de societate la 31 decembrie 1995, suma de 187.006.011 lei, în mod justificat

nu a fost avut în vedere de instanța fondului, ca nefiind însoțită de nici un

fel de argument, prin care să se susțină revenirea asupra propriului calcul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de SC

H & P SRL Sibiu împotriva sentinței civile nr. 231 din 19 septembrie 2001 a

Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ.

Respinge recursul declarat de

Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Sibiu, în nume propriu și al

Ministerului Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr. 231 din 19

septembrie 2001 a Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 23 septembrie 2003.