ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2709/2003

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea introdusă la

Tribunalul Hunedoara la 17 noiembrie 1998, reclamanta S.C. C. S.A. Deva, în

contradictoriu cu pârâta R.A. A. Orăștie a solicitat instanței ca, prin

hotărârea ce o va pronunța, să dispună rezilierea contractului de antrepriză

nr. 66/1985 încheiat între părți, să oblige pârâta la plata sumei de 11.021.222

lei, sumă reactualizată, conform indicelui de inflație, la valoarea de

58.729.494 lei - suma reprezentând contravaloarea lucrărilor de antrepriză

executate în folosul pârâtei și refuzate la plată.

În motivarea acțiunii sunt invocate

următoarele aspecte ce țin de situația de fapt a pricinii:

- prin contractul de antrepriză nr.

66/1995, reclamanta, în calitate de antreprenor, se obliga să construiască în

favoarea pârâtei, în calitate de beneficiar al lucrării, un număr de 19

apartamente situate în Orăștie.

- termenul de finalizare a

lucrărilor a fost prelungit datorită faptului că amplasamentul nu a fost predat

liber de construcții, astfel că primele două scări ale blocului au fost predate

beneficiarului în anul 1989 și, respectiv în 1990.

- pentru scara a III-a, nefiind

rezolvate devierile cablurilor, s-a încercat soluția construirii apartamentelor

diferență pe un alt amplasament, nepredat,

- în anul 1994, reclamanta a

executat lucrări în valoare de 3.103.519 lei, iar în anul 1995 lucrări în

valoare de 33.138.922 lei, lucrări confirmate de pârâtă prin semnătură, dar

neachitate de aceasta.

Tribunalul Hunedoara, prin sentința

nr. 99/ C.A. din 5 februarie 1999, a admis în parte acțiunea reclamantei S.C.

C. S.A. Deva și a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 42.658.530

lei reprezentând contravaloare lucrări executate și suma de 2.804.511 lei cu

titlu de cheltuieli de judecată.

În pronunțarea acestei sentințe,

instanța, a reținut, în esență, cât privește rezilierea contractului că aceasta

nu are obiect, întrucât contractul de antrepriză a încetat de drept prin

expirarea termenului pentru care a fost încheiat și, cât privește capătul de

cerere privind contravaloarea lucrărilor, că pârâta nu și-a îndeplinit

obligația contractuală de plată a prețului datorat.

Împotriva acestei hotărâri au

declarat apel atât reclamanta S.C. C. S.A. Deva, cât și pârâta R.A. A. Orăștie.

Criticile aduse de reclamantă

sentinței apelate vizează greșita respingere a capătului de acțiune privind

rezilierea contractului de antrepriză, precum și eronata constatare a instanței

de fond referitoare la modul de încetare a contractului de antrepriză, în

opinia reclamantei, contractul neputând înceta decât prin executarea lucrării

sau prin hotărâre judecătorească.

Criticile aduse de pârâtă vizează

greșita apreciere a instanței cu privire la răspunderea sa, întrucât pârâta are

calitate de intermediar între autorul lucrărilor și beneficiar.

Curtea de Apel Alba Iulia, prin

decizia nr. 1025/ A din 17 decembrie 1999, a respins, ca nefondate, ambele

apeluri reținând următoarele:

reclamantei, instanța de apel a reținut că reclamanta nu poate invoca propria

vină în executarea obligațiilor contractuale.

instanța de apel a reținut că, în hotărârile judecătorești pronunțate anterior,

reclamanta a fost obligată la executarea lucrărilor față de pârâta R.A. A.

Orăștie și nu față de o altă persoană, fapt ce are ca efect legitimarea

procesuală pasivă a pârâtei.

Împotriva acestei decizii au

declarat recurs reclamanta S.C. C. S.A. Deva și pârâta S.C. A.G. S.A. Orăștie.

Criticile aduse de reclamantă

vizează greșita rezolvare dată de instanțe capătului de cerere privind

rezilierea contractului de antrepriză.

Criticile aduse de pârâtă deciziei

recurate vizează faptul că ambele hotărâri au fost date cu nesocotirea lipsei

calității procesuale pasive a S.C. A.G. S.A. Orăștie motivat de faptul că,

pârâte în proces, ar fi trebuit să fie R.A. G.C.L. Deva și Primăria Deva, ca

beneficiare ale lucrărilor de antrepriză.

Curtea, analizând decizia recurată

prin prisma criticilor formulate, constată că ambele recursuri sunt nefondate,

pentru motivele ce se vor arăta:

reclamantei sunt de reținut următoarele argumente:

Din întregul material probatoriu

administrat în cauză rezultă cu evidență că, în baza contractului cadru de

construcție nr. 66/1985 încheiat între părți, reclamanta S.C. C. S.A. avea

obligația să execute 19 apartamente cu obligativitatea predării acestora la 30

septembrie 1986.

Întrucât construcțiile nu au fost

predate la termen, reclamanta a fost chemată în judecată și obligată la plata

de daune cominatorii ( a se vedea, în acest sens, sentința nr. 410/1997 a

Judecătoriei Deva, sentința nr. 671/1998 a Judecătoriei Orăștie, sentința nr.

393/1998 a Judecătoriei Orăștie, decizia nr. 1753/1996 a Tribunalului Hunedoara

).

Rezilierea contractului se poate

cere numai atunci când contractul este în ființă. Cum, în cauză, contractul expirase

la 30 septembrie 1986, în mod corect s-a reținut că cererea de reziliere este

rămasă fără obiect.

Faptul că, ulterior expirării

contractului de antrepriză nr. 66/1985, au fost executate o serie de lucrări,

se datorează hotărârilor judecătorești la care am făcut referire mai sus, acest

aspect neavând relevanță juridică în ceea ce privește rezilierea contractului

de antrepriză.

pârâtei sunt de reținut următoarele aspecte:

Prin întâmpinarea depusă la dosarul

de fond, pârâta S.C. A.G. S.A. Orăștie se legitimează procesual învederând

instanței următoarele „contractul de antrepriză nr. 66/1985 (...) s-a încheiat

între antecesorii părților care, prin reorganizare în baza dispozițiilor Legii

nr. 15/1990, au succedat în drepturi și obligații unitățile desființate și,

deci, am preluat contractele în curs.

În sprijinul legitimării procesuale

pasive a R.A. A. S.A. Orăștie sunt și probatoriile administrate în cauză:

hotărârea nr. 53/1998 a Consiliului Local al Municipiului Orăștie privind

înființarea S.C. A.G. S.A. prin reorganizarea R.A. A. Orăștie, hotărârile

judecătorești mai sus amintite care obligă S.C. C. S.A. Deva față de S.C. A.G.

S.A. Orăștie la executarea lucrărilor și nu față de o altă persoană - fapt

necontestat la acea vreme de pârâta care s-a considerat astfel îndreptățită de

a emite pretenții și a beneficia de lucrări în baza contractului de antrepriză

nr. 66/1985.

În considerarea celor ce preced,

Curtea, constatând legalitatea și temeinicia deciziei recurate urmează, conform

art. 312 C. proc. civ., a respinge ambele recursuri ca nefondate.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de reclamanta S.C. C. S.A. Deva împotriva

deciziei nr. 1025/ A din 17 decembrie 1999 a Curții de Apel Alba Iulia, secția

comercială și de contencios administrativ.

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de pârâta S.C. A.G. S.A. Orăștie împotriva

aceleiași decizii.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 22 mai 2003.