ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2590/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

N.G., în contradictoriu cu U.A.R. și

Baroul de Avocați Covasna, a solicitat anularea deciziei nr. 1206 din 13

octombrie 2001 emisă de Comisia Permanentă a U.A.R. și a actului nr. 71 din 21

iunie 2001, prin care i s-a refuzat dreptul de a intra în Baroul de avocați Sf.

Gheorghe, în condițiile art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1991 și ale

art. 28–31 din Statutul profesiei de avocat, cu scutire de examen, obligarea

pârâților de a întocmi formalitățile necesare, pentru a fi primit în avocatură

cu scutire de examen, într-un termen rezonabil de la rămânerea irevocabilă a

hotărârii.

Curtea de apel Târgu-Mureș, secția

comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 160 din 2

septembrie 2002, a admis acțiunea, a anulat decizia nr. 1206/2001 și actul nr. 71/2001

și a obligat pârâtele să întocmească toate actele pentru ca reclamantul să fie

primit ca avocat în Baroul de avocați Covasna, cu scutire de examen, conform

art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995, în termen de 100 de zile de la

rămânerea irevocabilă a sentinței.

Pentru a hotărî astfel, instanța a

reținut că reclamantul întrunește condițiile legale pentru primirea în

avocatură, cu scutire de examen.

Considerând hotărârea netemeinică și

nelegală, Baroul de Avocați Covasna a declarat recurs și a solicitat admiterea

lui, casarea sentinței și, în fond, respingerea acțiunii atât ca tardiv

formulată, cât și nefondată. Se arată că intrarea în avocatură, cu scutire de

examen, constituie o vocație și nu un drept, că soluția de respingere a cererii

reclamantului se justifică, întrucât acesta lucrează la 200 km distanță, în

municipiul Târgu Mureș.

Acțiunea este și tardivă, în raport

cu termenele de soluționare a cererii sale de primire în avocatură. Decizia nr.

1206 din 13 octombrie 2001 a U.A.R. a fost atacată în instanță abia la 15

aprilie 2002, iar hotărârea a fost atacată numai după recomunicare.

Recursul este fondat.

Reclamantul N.G. a formulat cerere

de primire în avocatură, cu scutire de examen la Baroul de avocați a județului

Covasna, la 25 septembrie 2000, dar cererea de avizare a fost respinsă cu actul

nr. 71 din 21 iunie 2001, reținându-se că acesta a fost ofițer de poliție în

județul Covasna până în 1989, că este consilier juridic la SC A. SA Târgu

Mureș, încadrat cu carnet de muncă pe perioadă nedeterminată și care localitate

este la circa 200 km depărtare de Sfântu-Gheorghe și că primirea sa ar avea

consecințe asupra imposibilității achitării obligațiilor față de Barou și Casa

de Pensii.

Cererea depusă de reclamant, prin

care solicită primirea în profesia de avocat, cu scutire de examen, a fost

soluționată prin respingere de Comisia Permanentă a U.A.R. prin decizia nr.

1206 din 13 octombrie 2001.

Această decizie a fost recomunicată

reclamantului, conform borderoului existent la 8 ianuarie 2002.

Conform art. 52 din Statutul

profesiei de avocat, împotriva acestuia se putea face contestație la Consiliul

U.A.R., în termen de 15 zile de la data comunicării.

La fila nr. 19 din dosarul de fond,

există o cerere adresată U.A.R., datorată de parte – 11 februarie 2002, dar

neînregistrată.

Cum prin acțiunea în contencios

administrativ se poate ataca doar decizia Consiliului U.A.R. care, în speță, nu

s-a obținut, urmează a se admite recursul în baza art. 313 C. proc. civ. și a

se casa sentința atacată, în sensul că se va respinge acțiunea, ca prematur

formulată.

În speță, nu se poate reține că ar

fi vorba de un refuz nejustificat de soluționare a cauzei, față de obiectul

acțiunii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Baroul

de Avocați

C

ovasna împotriva

sentinței civile nr. 160 din 2 septembrie 2002 a Curții de Apel Târgu Mureș,

secția comercială și de contencios administrativ.

Casează sentința și, în fond,

respinge acțiunea ca prematură.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

27 iunie 2003.