ÎCCJ, decizie (scj.ro #85336)

Act al Uniunii Avocaților din România. Primirea în profesia de avocat fără examen. Admisibilitatea acțiunii în anulare la instanța de contencios administrativ Decizia Uniunii Avocaților din România de respingere a cererii de primire în profesia de avocat cu scutire de examen, conform art.14 alin.2 lit.a,b,c din Legea nr.51/1995 are caracterul unui act administrativ de autoritate publică. Prin respingerea cererii, se vatămă un drept recunoscut de lege în sensul art.1 din Legea nr.29/1990, fiind admisibilă acțiunea în contencios administrativ reglementată prin acest text. (Secția de contencios administrativ, decizia nr.866 din 4 martie 2003) Reclamantul A.A. în contradictoriu cu Uniunea Avocaților din România, a solicitat recunoașterea dreptului de a fi primit în profesia de avocat cu scutire de examen și obligarea pârâtei la despăgubiri materiale și morale.

În motivarea acțiunii a arătat că s-a adresat Baroului Covasna pentru a fi primit în profesia de avocat cu scutire de examen, îndeplinind condiția de vechime, de peste 10 ani în specialitate juridică, avizul negativ fiind exprimat de Barou doar la 8.03.2002, iar prin decizia atacată, Comisia Permanentă a Uniunii Avocaților din România i-a respins cererea fără a motiva refuzul. Curtea de Apel Brașov, Secția Comercială și de Contencios Administrativ a admis excepția inadmisibilității acțiunii, a admis cererea de intervenție în interes propriu a Baroului de Avocați Covasna și a respins acțiunea formulată de reclamant. Instanța de fond a reținut că: Uniunea Avocaților din România este o uniune între fiecare avocat pe de o parte, și barou sau uniune pe altă parte, între care nu există raporturi de subordonare.

Puterile conferite ale acestor structuri se obțin prin delegarea reprezentanților, rezultat al eligibilității acestora prin votul majoritar al tuturor avocaților. În cazul autorităților administrative puterile derivă din lege. S-a admis excepția inadmisibilității acțiunii, întrucât Uniunea Avocaților din România având caracter profesional, deciziile acesteia nu se impun prin atributele specifice puterii administrative. Reclamantul a formulat recurs, susținând că decizia atacată îndeplinește toate condițiile necesare unui act administrativ pentru a fi contestat pe calea contenciosului administrativ. În plus, Uniunea Avocaților din România a fost înființată prin lege, și este o autoritate publică administrativă – un serviciu public administrativ, care realizează sarcinile puterii executive de satisfacere a intereselor generale ale societății.

Deciziile au atribute specifice puterii administrative al cărui element principal este noțiunea de autoritate publică și nu de organ administrativ. Recursul este fondat pentru următoarele considerente: Pentru persoana aflată într-una din situațiile prevăzute de art.14 alin.2 lit.a,b,c, din Legea nr.51/1995, se prevede posibilitatea de a fi primită în profesie fără examinare, urmând ca organele de conducere ale Uniunii Avocaților din România să decidă pentru fiecare caz în parte, dacă acordă sau nu solicitantului scutirea de examen, însă această apreciere trebuie să fie obiectivă. Este indiscutabil faptul că decizia contestată are caracterul unui act administrativ de autoritate emanat de o autoritate publică.

Prin respingerea cererii de primire în avocatură cu scutire de examen, recurentului i s-a vătămat un drept recunoscut de lege în sensul art.1 din Legea nr.29/1990. Respingerea ca inadmisibilă a acțiunii s-a făcut prin nerespectarea competenței legale a instanței de contencios administrativ. Față de cele de mai sus, s-a admis recursul, s-a casat sentința și s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.