ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2100/2008

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea adresată Curții de Apel Brașov, reclamantul M.V. a chemat în judecată U.N.B.R. și Baroul de Avocați al județului Covasna pentru anularea hotărârii din 6 ianuarie 2006 a Baroului de Avocați Covasna prin care i-a fost respinsă cererea de primire în avocatură cu scutire de examen și deciziei nr. 205 din 12 mai 2007 emisă de Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România și admiterea cererii sale de a obliga Baroul de Avocați Covasna să emită decizia de primire în profesia de avocat, cu scutire de examen și să-l înscrie în tabloul avocaților.

Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 124/F/CA/2007 din 1 octombrie 2007 a admis acțiunea, a anulat actele contestate și a obligat pârâții să emită decizie de primire a reclamantului în profesia de avocat cu scutire de examen și să-l înscrie în tabloul avocaților din cadrul Baroului Covasna. În motivarea sentinței se arată că cele două acte contestate sunt nelegale pentru că pârâții au interpretat greșit prevederile art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995 considerând că scutirea de examen este o facultate și nu o obligație, pentru că aceste dispoziții trebuie înțelese în sensul că dacă o persoană se află într-una din situațiile prevăzute de art. 16 și solicită primirea în profesia de avocat, cererea trebuie admisă, dacă sunt îndeplinite și celelalte condiții.

Cererea nu poate fi refuzată pe alte criterii decât cele consacrate prin prevederile legale, așa cum s-a procedat în speță invocându-se veniturile petiționarului și situația tinerilor avocați. S-a constatat că reclamantul îndeplinește condițiile de înscriere în avocatură cu scutire de examen: a depus o cerere, a îndeplinit funcția de judecător mai mult de 10 ani, și-a încetat activitatea prin pensionare și nu din motive disciplinare care să-l facă nedemn pentru această profesie, iar măsura refuzului primirii în profesia de avocat cu scutire de examen nu poate fi discreționară. Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de către Baroul Covasna solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate și respingerea acțiunii.

S-a considerat că hotărârea este nelegală pentru că s-a întemeiat pe interpretarea greșită a dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 51/1996, textul folosind termenul de „poate fi primit” cu scutire de examen. Aceasta înseamnă că baroul competent are facultatea de a primi persoana respectivă în profesie sau de a respinge cererea pentru considerentele proprii. Dacă nu s-ar respecta această interpretare s-ar încălca principiul autonomiei barourilor din România. Se invocă faptul că drepturile reclamantului nu sunt încălcate pentru că are posibilitatea de a participa la concursul pentru primirea în profesia de avocat. Sunt reluate motivele pentru care a fost respinsă cererea reclamantului - pensia consistentă de magistrat de care beneficiază, veniturile modeste realizate de tinerii avocați din lipsă de clientelă.

Intimatul-reclamant a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului ca nefondat. După examinarea motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul declarat pentru următoarele considerente: Reclamantul a solicitat primirea în avocatură, cu scutire de examen, având în vedere că are vechimea de peste 42 de ani ca judecător. Cererea a fost respinsă prin hotărârea din 29 ianuarie 2007 a Baroului de Avocați Covasna iar contestația la această hotărâre a fost respinsă prin decizia nr. 205 din 12 mai 2007 a U.N.B.R. Instanța de fond a anulat aceste acte, iar soluția a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale. În art. 16 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 a fost stabilită regula potrivit căreia primirea în profesia de avocat se obține pe baza unui examen organizat de barou, în conformitate cu prevederile legii și ale statutului profesiei, iar alin. (2) al art. 16 a reglementat excepția de la regulă.

Potrivit acestui ultim text, poate fi primit la cerere, cu scutire de examen, titularul diplomei de doctor în drept, cel care până la data primirii în profesia de avocat a îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puțin 10 ani și dacă nu i-a încetat activitatea din motive disciplinare care îl fac nedemn pentru profesia de avocat. Este adevărat că textul folosește termenul de „poate” dar acesta nu presupune că, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, se poate refuza, în mod discreționar, primirea în profesie fără examen. Instanța poate stabili dacă refuzul de admitere al cererii este justificat sau nu, iar dacă sunt îndeplinite condițiile și se refuză primirea suntem în prezența unui refuz nejustificat.

Din probele administrate în cauză rezultă că reclamantul a îndeplinit funcția de judecător cel puțin 10 ani iar activitatea și-a încetat-o prin pensionare, care nu reprezintă un motiv disciplinar care să-l facă nedemn pentru profesia de avocat. Ca temei al refuzului nu pot fi invocate situații care nu sunt prevăzute de lege (pensia consistentă de care ar beneficia reclamantul sau faptul că avocații tineri din Baroul Covasna realizează venituri modeste din lipsă de clientelă). Apreciind că soluția instanței de fond este legală și temeinică, în baza art. 20 raportat la art. 28 din Legea nr. 554/2004 și art. 312 C. proc. civ. vor fi respinse recursurile declarate ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursurile declarate de U.N.B.R. și de Baroul de Avocați al județului Covasna împotriva sentinței civile nr. 124/F/CA/2007 din 1 octombrie 2007 a Curții de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondate. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 mai 2008.