ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2100/2008

Asupra recursurilor de

față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea adresată Curții de Apel Brașov, reclamantul

M.V. a chemat în judecată U.N.B.R. și Baroul de Avocați al județului Covasna pentru

anularea hotărârii din 6 ianuarie 2006 a Baroului de Avocați Covasna prin care i-a

fost respinsă cererea de primire în avocatură cu scutire de examen și deciziei

nr. 205 din 12 mai 2007 emisă de Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România

și admiterea cererii sale de a obliga Baroul de Avocați Covasna să emită decizia

de primire în profesia de avocat, cu scutire de examen și să-l înscrie în tabloul

avocaților.

Curtea de Apel Brașov,

secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 124/F/CA/2007

din 1 octombrie 2007 a admis acțiunea, a anulat actele contestate și a obligat pârâții

să emită decizie de primire a reclamantului în profesia de avocat cu scutire de

examen și să-l înscrie în tabloul avocaților din cadrul Baroului Covasna.

În motivarea sentinței

se arată că cele două acte contestate sunt nelegale pentru că pârâții au interpretat

greșit prevederile art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995 considerând că

scutirea de examen este o facultate și nu o obligație, pentru că aceste dispoziții

trebuie înțelese în sensul că dacă o persoană se află într-una din situațiile prevăzute

de art. 16 și solicită primirea în profesia de avocat, cererea trebuie admisă, dacă

sunt îndeplinite și celelalte condiții.

Cererea nu poate fi refuzată

pe alte criterii decât cele consacrate prin prevederile legale, așa cum s-a procedat

în speță invocându-se veniturile petiționarului și situația tinerilor avocați.

S-a constatat că reclamantul

îndeplinește condițiile de înscriere în avocatură cu scutire de examen: a depus

o cerere, a îndeplinit funcția de judecător mai mult de 10 ani, și-a încetat activitatea

prin pensionare și nu din motive disciplinare care să-l facă nedemn pentru această

profesie, iar măsura refuzului primirii în profesia de avocat cu scutire de examen

nu poate fi discreționară.

Împotriva acestei sentințe

s-a declarat recurs de către Baroul Covasna solicitând admiterea recursului, modificarea

sentinței atacate și respingerea acțiunii.

S-a considerat că hotărârea

este nelegală pentru că s-a întemeiat pe interpretarea greșită a dispozițiilor

art. 16 din Legea nr. 51/1996, textul folosind termenul de „poate fi primit” cu

scutire de examen.

Aceasta înseamnă că baroul

competent are facultatea de a primi persoana respectivă în profesie sau de a respinge

cererea pentru considerentele proprii.

Dacă nu s-ar respecta

această interpretare s-ar încălca principiul autonomiei barourilor din România.

Se invocă faptul că drepturile

reclamantului nu sunt încălcate pentru că are posibilitatea de a participa la concursul

pentru primirea în profesia de avocat.

Sunt reluate motivele

pentru care a fost respinsă cererea reclamantului - pensia consistentă de magistrat

de care beneficiază, veniturile modeste realizate de tinerii avocați din lipsă de

clientelă.

Intimatul-reclamant a

formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

După examinarea motivelor

de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul

declarat pentru următoarele considerente:

Reclamantul a solicitat

primirea în avocatură, cu scutire de examen, având în vedere că are vechimea de

peste 42 de ani ca judecător.

Cererea a fost respinsă

prin hotărârea din 29 ianuarie 2007 a Baroului de Avocați Covasna iar contestația

la această hotărâre a fost respinsă prin decizia nr. 205 din 12 mai 2007 a U.N.B.R.

Instanța de fond a anulat

aceste acte, iar soluția a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale.

În art. 16 alin. (1) din

Legea nr. 51/1995 a fost stabilită regula potrivit căreia primirea în profesia de

avocat se obține pe baza unui examen organizat de barou, în conformitate cu prevederile

legii și ale statutului profesiei, iar alin. (2) al art. 16 a reglementat excepția

de la regulă. Potrivit acestui ultim text, poate fi primit la cerere, cu scutire

de examen, titularul diplomei de doctor în drept, cel care până la data primirii

în profesia de avocat a îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar public,

consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puțin 10 ani și dacă nu i-a încetat

activitatea din motive disciplinare care îl fac nedemn pentru profesia de avocat.

Este adevărat că textul

folosește termenul de „poate” dar acesta nu presupune că, dacă sunt îndeplinite

condițiile prevăzute de lege, se poate refuza, în mod discreționar, primirea în

profesie fără examen.

Instanța poate stabili

dacă refuzul de admitere al cererii este justificat sau nu, iar dacă sunt îndeplinite

condițiile și se refuză primirea suntem în prezența unui refuz nejustificat.

Din probele administrate

în cauză rezultă că reclamantul a îndeplinit funcția de judecător cel puțin 10 ani

iar activitatea și-a încetat-o prin pensionare, care nu reprezintă un motiv disciplinar

care să-l facă nedemn pentru profesia de avocat.

Ca temei al refuzului

nu pot fi invocate situații care nu sunt prevăzute de lege (pensia consistentă de

care ar beneficia reclamantul sau faptul că avocații tineri din Baroul Covasna realizează

venituri modeste din lipsă de clientelă).

Apreciind că soluția instanței

de fond este legală și temeinică, în baza art. 20 raportat la art. 28 din Legea

nr. 554/2004 și art. 312 C. proc. civ. vor fi respinse recursurile declarate ca

nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate

de U.N.B.R. și de Baroul de Avocați al județului Covasna împotriva sentinței civile

nr. 124/F/CA/2007 din 1 octombrie 2007 a Curții de Apel Brașov, secția contencios

administrativ și fiscal, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 23 mai 2008.