ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 373/2003
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 373/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții
B.M., B.D.G.și B.A.D.împotriva deciziei nr. 95 din 8 martie 2002 a Curții de
Apel București, secția a IV – a civilă.
La apelul
nominal s-au prezentat recurenții-reclamanți B.M., B.D.G. și B.A.D., toți
reprezentați de avocatul D.G., precum și intimatul-pârât Municipiul București,
prin primarul general, reprezentat de consilier juridic O.O.
Procedura
completă.
Avocatul D.G.,
pentru recurenții-reclamanți, depune la dosar dovada achitării taxei judiciare
de timbru în valoare de 30.000 lei și a timbrului judiciar de 1.500 lei, precum
și note scrise.
Neexistând
cereri prealabile, instanța constată că pricina se află în stare de judecată și
dă cuvântul părților cu privire la recurs.
Avocatul D.G.,
pentru recurenții-reclamanți, solicită admiterea recursului, casarea deciziei
atacate și trimiterea cauzei aceleiași instanțe în vederea rejudecării
apelului, făcând referire la motivele scrise și la suplimentul de motive de la
dosar. Precizează că nu solicită cheltuieli de judecată.
Consilier
juridic O.O, pentru intimatul-pârât Municipiul București, solicită respingerea
recursului ca nefondat.
Reprezentanta
Ministerului Public solicită respingerea
recursului ca nefondat.
C U R T E A
Asupra
recursurilor de față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanții
B.M., B.D.G.și B.A.D. au chemat în judecată pe pârâtul Consiliul General al
Municipiului București, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie
obligat la plata contravalorii construcției demolate urmare exproprierii,
arătând că le-a fost retrocedat terenul situat în București, str. Ioviță, nr.
27, sector 5, în suprafață de 385 m.p., pe care se află construcția a cărei
contravaloare o pretind.
Prin sentința
nr. 947 din 2 iulie 2001, pronunțată de Tribunalul București – secția a IV – a
civilă au fost respinse excepția prescripției dreptului la acțiune, precum și
acțiunea, ca nefondate.
Apelul
declarat de reclamanți împotriva sentinței tribunalului a fost anulat, ca
netimbrat, prin decizia nr. 95 din 8 martie 2002, pronunțată de Curtea de Apel
București – secția a IV – a civilă.
Împotriva
susmenționatei decizii au declarat recurs reclamanții, invocând prevederile
art. 304 pct. 9 din C.proc.civ.și susținând, în esență, că erau scutiți de
plata taxei de timbru, în conformitate cu prevederile art. 51 din Legea nr.
10/2001 și art. 15 lit. r din Legea nr.146/1997, iar judecătorii aveau
posibilitatea de a reveni asupra măsurii de obligare la plata taxei de timbru,
prin încheierea din 25 ianuarie 2002.
Recursul este
nefondat.
Acțiunea a
fost înregistrată la data de 20 martie 1998, dată la care nu era în vigoare
Legea nr. 10/2001, astfel că primul motiv de recurs, prin care se face referire
la art. 51 din această lege este nefondat.
Conform art.
15 lit. r din Legea nr.146/1997, astfel cum a fost modificată și completată,
sunt scutite de taxele judiciare de timbru cererile introduse de proprietari
sau de succesorii acestora, pentru restituirea imobilelor preluate de stat sau
de alte persoane juridice, în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989,
precum și cererile accesorii și incidente.
În prezenta
cauză, reclamanții nu au investit instanța cu o cerere de restituire a
imobilului, în sensul prevederilor legale susmenționate, ci cu o acțiune de
sine stătătoare, care deci nu are caracterul unei cereri accesorii sau
incidente, prin care au solicitat plata despăgubirilor ce reprezintă
contravaloarea construcției demolate.
În atare
situație, instanța de apel a făcut o corectă aplicare a legii, obligându-i pe
reclamanții-apelanți la plata taxei judiciare de timbru, în cuantum de
9.400.000 lei, prin încheierea din 25 ianuarie 2002, sumă pe care au refuzat să
o achite, astfel cum rezultă din practicaua deciziei atacate și nici nu au
formulat contestația împotriva măsurii obligării lor de a-și timbra apelul.
În consecință,
recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE
LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții
B.M., B.D.G.și B. A.D. împotriva deciziei nr. 95 din 8 martie 2002 a Curții de
Apel București, secția a IV – a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 4 februarie 2003.