ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 373/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții B.M., B.D.G.și B.A.D.împotriva deciziei nr. 95 din 8 martie 2002 a Curții de Apel București, secția a IV – a civilă. La apelul nominal s-au prezentat recurenții-reclamanți B.M., B.D.G. și B.A.D., toți reprezentați de avocatul D.G., precum și intimatul-pârât Municipiul București, prin primarul general, reprezentat de consilier juridic O.O. Procedura completă. Avocatul D.G., pentru recurenții-reclamanți, depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 30.000 lei și a timbrului judiciar de 1.500 lei, precum și note scrise. Neexistând cereri prealabile, instanța constată că pricina se află în stare de judecată și dă cuvântul părților cu privire la recurs.

Avocatul D.G., pentru recurenții-reclamanți, solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei aceleiași instanțe în vederea rejudecării apelului, făcând referire la motivele scrise și la suplimentul de motive de la dosar. Precizează că nu solicită cheltuieli de judecată. Consilier juridic O.O, pentru intimatul-pârât Municipiul București, solicită respingerea recursului ca nefondat. Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat. C U R T E A Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanții B.M., B.D.G.și B.A.D.

au chemat în judecată pe pârâtul Consiliul General al Municipiului București, pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligat la plata contravalorii construcției demolate urmare exproprierii, arătând că le-a fost retrocedat terenul situat în București, str. Ioviță, nr. 27, sector 5, în suprafață de 385 m.p., pe care se află construcția a cărei contravaloare o pretind. Prin sentința nr. 947 din 2 iulie 2001, pronunțată de Tribunalul București – secția a IV – a civilă au fost respinse excepția prescripției dreptului la acțiune, precum și acțiunea, ca nefondate. Apelul declarat de reclamanți împotriva sentinței tribunalului a fost anulat, ca netimbrat, prin decizia nr. 95 din 8 martie 2002, pronunțată de Curtea de Apel București – secția a IV – a civilă.

Împotriva susmenționatei decizii au declarat recurs reclamanții, invocând prevederile art. 304 pct. 9 din C.proc.civ.și susținând, în esență, că erau scutiți de plata taxei de timbru, în conformitate cu prevederile art. 51 din Legea nr. 10/2001 și art. 15 lit. r din Legea nr.146/1997, iar judecătorii aveau posibilitatea de a reveni asupra măsurii de obligare la plata taxei de timbru, prin încheierea din 25 ianuarie 2002. Recursul este nefondat. Acțiunea a fost înregistrată la data de 20 martie 1998, dată la care nu era în vigoare Legea nr. 10/2001, astfel că primul motiv de recurs, prin care se face referire la art. 51 din această lege este nefondat.

Conform art. 15 lit. r din Legea nr.146/1997, astfel cum a fost modificată și completată, sunt scutite de taxele judiciare de timbru cererile introduse de proprietari sau de succesorii acestora, pentru restituirea imobilelor preluate de stat sau de alte persoane juridice, în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, precum și cererile accesorii și incidente. În prezenta cauză, reclamanții nu au investit instanța cu o cerere de restituire a imobilului, în sensul prevederilor legale susmenționate, ci cu o acțiune de sine stătătoare, care deci nu are caracterul unei cereri accesorii sau incidente, prin care au solicitat plata despăgubirilor ce reprezintă contravaloarea construcției demolate.

În atare situație, instanța de apel a făcut o corectă aplicare a legii, obligându-i pe reclamanții-apelanți la plata taxei judiciare de timbru, în cuantum de 9.400.000 lei, prin încheierea din 25 ianuarie 2002, sumă pe care au refuzat să o achite, astfel cum rezultă din practicaua deciziei atacate și nici nu au formulat contestația împotriva măsurii obligării lor de a-și timbra apelul. În consecință, recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII DECIDE: Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții B.M., B.D.G.și B. A.D. împotriva deciziei nr. 95 din 8 martie 2002 a Curții de Apel București, secția a IV – a civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 februarie 2003.