ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 649/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 6084/2001, reclamanta SC T.M. SRL, în contradictoriu cu Direcția Generală a Vămilor și Direcția Regională Vamală Interjudețeană Timișoara, a solicitat suspendarea executării actului constatator vamal nr. 1644 din 2 iulie 2001, al Unității Vamale Timișoara, cu motivarea că s-au importat produse cu D.V.I. nr. 132057 din 7 august 2001, în regim de scutire de taxe vamale instituit prin art. 22 din Legea nr. 133/1990. Biroul Vamal Timișoara, deși inițial a validat scutirea de vamă, ulterior a considerat că societatea nu beneficiază de facilități vamale, conform textului enunțat.

Prin O.U.G. nr. 297/2000, prin care s-a completat Legea nr. 133/1999, s-au menținut scutirile de taxe vamale pentru instalații necesare dezvoltării activităților proprii de producție și prestări servicii ale întreprinderilor mici și mijlocii, fără nici o referire privind poziția din Tariful Vamal de Import, pe care trebuie s-o ocupe bunurile importate. Completarea Legii nr. 133/1999, prin Legea nr. 415/2001, nu le este opozabilă, fiind emisă la 8 luni după efectuarea importului. Prin încheierea nr. 278 din 31 august 2001, s-a admis cererea formulată și s-a dispus suspendarea executării actului constatator nr. 1644 din 20 iulie 2001, al Unității Vamale Timișoara, pentru suma de 35.816.746 lei, taxe vamale, până la soluționarea acțiunii în contencios administrativ, cu motivarea că în acest mod se evită o pagubă iminentă pentru reclamantă.

Împotriva încheierii a formulat recurs Direcția Regională Vamală Intrerjudețeană Timișoara, în numele și pentru Direcția Generală a Vămilor, criticând-o astfel: Curtea de Apel Timișoara a dispus suspendarea actului constatator emis de Biroul Vamal Timișoara, până la soluționarea acțiunii pe fond înregistrată la Curtea de Apel sub nr. 5873/CA/2001. Competența soluționării cauzei revine conform art. 2 lit. c) C. proc. civ., Tribunalului Timiș și ca atare, și cererea de suspendare trebuia soluționată de Tribunal. S-a admis cererea de suspendare, deși reclamanta nu a făcut dovada pagubei iminente, conform art. 9 din Legea nr. 29/1990. În speță, nu s-a început executarea, ci a fost emisă doar somația.

Reclamanta nu a depus cauțiune în cuantumul prevăzut de instanță; de altfel, aceasta nu s-a stabilit. Analizându-se actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Acțiunea privind anularea actului constatator nr. 1644 din 20 iulie 2001 al Unității Vamale Timișoara, a fost înregistrată la Curtea de Apel Timișoara, sub nr. 5873/CA/2001, în contradictoriu cu Direcția Generală a Vămilor și Direcția Regională Vamală Interjudețeană Timișoara, aflându-se pe rol, astfel că în mod legal s-a solicitat suspendarea actului constatator la aceeași instanță. Conform art. 387 C. proc. civ., executarea poate începe numai după ce se va comunica debitorului, o somație, iar conform aliniatului ultim, dacă în termenul arătat în somație, debitorul nu execută obligația, se procedează la executarea silită.

Față de împrejurarea că suma reprezintă un cuantum ridicat, că societatea are mai multe dosare privind asemenea taxe contestate, existând pericolul unei incapacități de plată, se justifică suspendarea executării conform art. 9 din Legea nr. 29/1990, nefiind necesară în acest caz depunerea unei cauțiuni. Constatându-se recursul, nefondat, se va respinge ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Direcția Regională Vamală Interjudețeană Timișoara, în numele și pentru Direcția Generală a Vămilor, împotriva încheierii nr. 278 din 31 august 2001, a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, pronunțată în dosarul nr. 6084/CA/2001, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 februarie 2003.