ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 492/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 492/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
acțiunea formulată la data de 30 iulie 2003, Colegiul Medicilor Iași a chemat
în judecată Casa Națională de Asigurări de Sănătate, solicitând suspendarea
executării deciziei nr. 139/11 martie 2003 privind obligația medicilor de a
încheia asigurarea pentru răspundere civilă profesională numai cu anumite
societăți de asigurare.
Curtea
de Apel Iași, prin încheierea din 31 iulie 2003 a admis acțiunea și a dispus
suspendarea executării deciziei până la 1 august 2003, data primului termen de
judecată al dosarului având ca obiect anularea actului administrativ emis de
pârâtă. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că sunt
întrunite condițiile prevăzute la art. 9 din Legea nr. 29/1990, respectiv
existența unui caz bine justificat și necesitatea prevenirii unei pagube
iminente.
Împotriva
sentinței a declarat recurs pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate,
criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel,
pârâta a învederat că nu are aplicabilitate în cauză textul art. 9 din Legea
nr. 29/1990, decizia emisă fiind conformă prevederilor legale în materia
sistemului de asigurări de răspundere civilă, a cărui reglementare constituie
prerogativa Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
Examinând
cauza în raport de motivul invocat și având în vedere și prevederile art. 304
1
C. proc. civ. Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins
ca atare.
În
raport de prevederile art. 9 din Legea nr. 29/1990, măsura suspendării executării
unui act administrativ fiind executorie, se constată că aplicabilitatea ei a și
expirat, fiind dispusă numai până la data fixată pentru primul termen de
judecată al acțiunii de fond, formând obiectul dosarului nr. 2902/2003 a Curții
de Apel Iași.
Ulterior,
cauza având ca obiect anularea deciziei nr. 139/2003 s-a și soluționat, astfel
cum a învederat însăși pârâta, cu ocazia judecării recursului, critica privind
luarea măsurii suspendării rămânând fără obiect .
De
altfel, instanța de fond a reținut în mod corect incidența prevederilor art. 9
din Legea nr. 29/1990, având în vedere și adresa nr. DB/5354 din 13 iunie 2003
prin care Ministerul Sănătății și Familiei a solicitat pârâtei abrogarea
deciziei nr. 139/2003, apreciind că ar încălca dispozițiile Legii concurenței
nr. 21/1996.
În
raport de cele expuse mai sus, curtea va respinge ca nefondat recursul declarat
în cauză.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge
recursul declarat de pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva
încheierii pronunțată la Curtea de Apel Iași în camera de consiliu de la 31
iulie 2003, în Dosarul nr. 3471/2003, ca nefondat.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 6 februarie 2004.