ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3281/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3281/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului penal de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 10 septembrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie - în Dosarul nr. 10960/118/2009 s-a dispus, printre altele, respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate formulată de inculpatul R.Ș.I. S-a fixat termen pentru judecarea apelului la 5 octombrie 2010. Pentru a pronunța această încheiere instanța de apel a reținut în fapt următoarele: Prin sentința penală nr. 170 din 12 mai 2010 pronunțată de Tribunalul Constanța, s-a dispus condamnarea inculpatului R.Ș.I.
la o pedeapsă de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la înșelăciune prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și 2 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 65 C. pen. raportat la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a C. pen. În temeiul art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen. s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată. În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, dispunându-se executarea pedepsei celei mai grele de 8 ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
În esență, se reține în sarcina inculpatului că în baza unei rezoluții infracționale unice, s-a prezentat sub o calitate mincinoasă ca fiind reprezentantul SC G.S.S.M.L. și în această calitate a emis cambiile cu nr. 00596/00.382/D10/05/0; 11 din 05 august, în favoarea SC A.E. SRL Constanța și nr. 00597/00.381/D/10/05/0 în favoarea SC M.E. SRL Constanța, ordonând tragerea a câte 2.500.000 euro din contul M.F. deși entitatea pe care pretindea că o reprezenta nu era în raporturi legale cu trasul. Împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță a declarat apel inculpatul R.Ș.I. iar la termenul din 22 iunie 2010 a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 din Legea nr. 64/1995, întrucât - în opinia sa - textul intră în contradicție cu dispozițiile art. 51, art. 16, art. 6, art. 44, art. 45 și art. 126 din Constituția României.
Având în vedere dispozițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992, instanța de apel a constatat cererea de sesizare a Curții Constituționale ca fiind neîntemeiată. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul R.Ș.I. solicitând casarea acesteia și în rejudecare sesizarea Curții Constituționale, apreciind cererea ca fiind admisibilă. Înalta Curte de Casație și Justiție examinând recursul în conformitate cu dispozițiile art. 385 14 C. proc. pen. și art. 29 din Legea nr. 47/1992, constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care au legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.
În speță inculpatul a invocat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 64/1995 - fără a motiva - în condițiile în care, în sarcina sa, instanța de fond a reținut săvârșirea infracțiunii de tentativă la înșelăciune, respectiv fals material în înscrisuri sub semnătură privată. În atare situație cum legea eronată nu are legătură cu cauza dedusă judecății cererea de sesizare a Curții Constituționale este inadmisibilă, nefiind îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992. Așa fiind, Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 385 15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul R.Ș.I. împotriva încheierii din 10 septembrie 2010 a Curții de Apel Constanța, pronunțată în Dosarul nr. 10960/118/2009.
În baza art. 192 alin. (1) C. proc. pen. recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R.Ș.I. împotriva încheierii de ședință din 10 septembrie 2010 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie, pronunțată în Dosarul nr. 10960/118/2009. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 22 septembrie 2010.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.