ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3364/2010

Asupra recursului penal de față: În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 435 din 17 noiembrie 2009, Tribunalul Constanța în baza art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a unei fapte reținute în sarcina inculpatului R.Ș.I., din infracțiunea prevăzută de art. 20 C. pen. - art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen. În baza art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen.

a condamnat pe inculpatul R.Ș.I. (fiul lui I. și E.) la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune. În baza art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen. a condamnat pe inculpatul R.Ș.I. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată. În baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele și a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare. În baza art. 83 C. pen. a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 1103 din 10 noiembrie 1999 a Judecătoriei Giurgiu și a dispus executarea acesteia alăturat de pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, urmând ca inculpatul R.Ș.I.

să execute în total pedeapsa de 6 (șase) ani închisoare. În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. și exercițiul dreptului de a fi administrator al unei societăți comerciale, prev. de art. 64 lit. c) C. pen. A luat act că părțile vătămate Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Constanța, SC A.I. SRL Constanța, SC M. SRL Constanța și SC M. SRL Constanța nu s-au constituit părți civile în cauză. În baza art. 348 C. proc. pen. a dispus desființarea următoarelor înscrisuri: - contractul de asociere în participațiune și gestiune financiară și administrativă de plasament G. SM O. - profit, încheiat între Grup S.S.M.

O. și SC M. SRL Constanța, încheiat la 26 octombrie 2003, în toate exemplarele originale sau copii certificate; - contractul de împrumut credal încheiat la 26 octombrie 2003 între Grup S.S.M. O. și SC M. SRL Constanța în toate exemplarele originale sau copii certificate; - înscrisul denumit "C." emis la 27 octombrie 2003 de Grup S.S.M. O. către SC M. SRL Constanța în toate exemplarele originale sau copii certificate; - înscrisul denumit "C." emis la 15 septembrie 2003 de Grup S.S.M. O. către SC M. SRL Constanța în toate exemplarele originale sau copii certificate; - convenție de colaborare încheiată la 05 iunie 2003 între Grup S.S.M. O. și SC M. SRL Constanța în toate exemplarele originale sau copii certificate; - contractul de asociere în participațiune și gestiune financiară și administrativă de plasament G. SM O. - profit, încheiat între Grup S.S.M.

O. și SC A.I. SRL Constanța, încheiat la 26 octombrie 2003 în toate exemplarele originale sau copii certificate; - contractul de împrumut credal încheiat la 26 octombrie 2003 între Grup S.S.M. O. și SC A.I. SRL Constanța în toate exemplarele originale sau copii certificate; - înscrisul denumit "C." emis la 27 octombrie 2003 de Grup S.S.M. O. către SC A.I. SRL Constanța în toate exemplarele originale sau copii certificate. Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele: SC M. SRL Constanța a fost înființată la data de 28 iunie 1999, fiind înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Constanța, având ca obiect principal de activitate "Hoteluri și moteluri cu restaurant". Din adresa nr. 20253 din 13 februarie 2008 a O.N.R.C.

rezultă că asociați în cadrul societății sunt numiții N.S.L. și N.E.S., ambii având și calitatea de administratori, însă la data de 4 iunie 2003 a fost numită administrator numita S.E. În cursul verii anului 2003, la sediul hotelului s-au prezentat două persoane, care s-au recomandat a reprezenta GRUP S.S.M. LTD, care și-au exprimat disponibilitatea achiziționării activului, prin stabilirea unui parteneriat cu societatea ce îl exploata. Potrivit declarațiilor martorilor S.E., N.S.L. și N.E.S., precum și a declarațiilor inculpatului, inclusiv a celei date în fața instanței, prin care confirmă implicit modul în care s-a implicat în încheierea contractelor cu SC M. SRL și emiterea cambiei, una din persoanele reprezentante ale GRUP S.S.M.

LTD era inculpatul R.Ș.I. La sfârșitul sezonului estival, întrucât nu fusese identificată nicio soluție financiară care să acopere costurile achiziției, s-a procedat la contactarea celor doi reprezentanți ai firmei GRUP S.S.M. LTD care aveau sediul în Agigea, jud. Constanța, de către N.S.L. și S.E.. În timpul discuțiilor cu inculpatul R.Ș.I., care s-a recomandat a deține funcția de președinte al grupului, martora N.S.L. și-a expus intențiile de afaceri. Inculpatul i-a dat asigurări că poate accesa un fond de investiții internațional, fără a depune garanții sau a îndeplini alte formalități, fond de care el dispune.

La finalul acestei întâlniri cu R.Ș.I., asociații SC M. SRL Constanța au primit asigurări că, în urma încheierii unui contract de asociere, va fi asigurată finanțarea pentru cumpărarea Hotelului M., din Stațiunea M. Cu privire la sursa de finanțare, li s-a precizat că provine dintr-un program Cod P. "subprogram Gânditorul de la H.", în valoare de 5.000.000 euro. În acest sens, la data de 26 octombrie 2003, între GRUP S.S.M. LTD - reprezentată de R.Ș.I. în calitate de președinte, cu rezidența socială "MIGA-UE/RO, comuna A., A.P., jud.Constanța" și SC M. SRL Constanța - reprezentată de numita S.E., în calitate de administrator, și de asociații C.T.D., N.S.E.

și N.L.S., a fost încheiat contractul de asociere „în participațiune și gestiune financiară și administrativă de plasament G. SM O. - profit centrala la Agigea, jud. Constanța la asociați persoane juridice". Obiectul asocierii îl constituia extinderea cooperării în program economic - profit Cod P. subprogram "Gânditorul de la H." și cu privire la SC M. SRL Constanța, și repartizarea din bugetul consolidat al Filialei lui G. SM LTD O. a contravalorii de 5.000.000 euro, în recapitalizarea noului asociat; se mai stabilea ca profitul rezultat din asociere să fie împărțit astfel: - GRUP S.S.M. LTD avea un procent de 51%; - SC M. SRL Constanța un procent de 49%.

La aceeași dată a fost încheiat și un contract de împrumut credal, având ca obiect "recapitalizarea SC M. SRL Constanța prin credit cambial, acordat pe perioada lungă 2003 - 2018". Se face referire și la emiterea în acest sens a cambiei emisă la 27 octombrie 2003, pentru suma de 194.290.000.000,00 lei, echivalentul a 5.000.000 euro, la un curs de 38.858 lei/1 euro. În cuprinsul înscrisului intitulat "C.", exemplarul nr. 1 - 3, menționat a fi scadent la data de 3 noiembrie 2003, se precizează că se dispune plata sumei de 5.000.000 euro, din contul trezorier al emitentului B.-L. - Biroul de la București, prin cont corespondent de la B.-DT prin București, IFM la banca de corespondent deschis la B. SA - Constanța - în contul SC M. SRL Constanța, cont bancar de corespondent trezorier -comercial nr. x ROL (în concret, virarea din conturile Ministerului Finanțelor Publice a sumei de 5.000.000 euro, în contul agentului economic partener, deschis la B. S.A.

- Sucursala Constanța). Existența și conținutul înscrisurilor arătate mai sus, aflate la dosar, declarațiile martorilor precum și ale inculpatului, confirmă faptul că inculpatul R.Ș.I. s-a prezentat ca fiind reprezentantul legal al GRUP S.S.M. LTD, a încheiat acte juridice în numele acestei entități juridice, a emis în numele aceleiași entități un instrument de credit și plată, denumit "C.", care aparent producea efecte juridice. După semnarea tuturor documentelor și primirea cambiei, atât inculpatul R.Ș.I., cât și S.E. au trimis câte un exemplar mai multor instituții ale statului, pentru luare la cunoștință și "executare de îndată". Întrucât nu a primit nici un răspuns, martora S.E. a luat hotărârea să procedeze la executarea silită după ce, în prealabil, i s-a comunicat verbal, de către angajații B., că nu îi va fi onorată cambia.

În luna decembrie 2003, numita S.E., în calitate de administrator al SC M. SRL Constanța, a solicitat Judecătoriei Constanța învestirea cu formulă executorie a cambiei, pentru suma de 5.000.000 de euro. Prin Încheierea nr. 104 din 06 ianuarie 2004 a Judecătoriei Constanța, pronunțată în Dosarul nr. 13694/2003, a fost admisă cererea formulată de SC M. SRL CONSTANȚA, de învestire cu formulă executorie a cambiei, pentru suma de 5.000.000 de euro, emisă la dat de 27 octombrie 2003 și scadentă la data de 3 noiembrie 2003. În paralel, la data de 19 decembrie 2003, martora S.E. a notificat MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, B.N.R. București, B. - Sucursala Constanța, MINISTERUL JUSTIȚIEI - OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI (primind încheiere de dată certă la BIROUL NOTARULUI PUBLIC - C.P.), pentru ca, în baza documentelor anexate (contract de asociere, cambie, convenție) să se rețină asocierea cu GRUP S.S.M.

LTD și mărirea de capital. Pentru a verifica bonitatea GRUP S.S.M. LTD, martora a solicitat băncii la care avea deschis contul societății interogarea Centralei de incidente bancare, punând la dispoziția operatorului datele de identificare ale grupului. Răspunsul a fost negativ, în sensul că în perioada 1996 - 2003 acest grup nu figura în evidența acestui birou cu instrumente de plată neonorate, ceea ce a convins-o, o dată în plus, că partenerul de asociere este de bună-credință. Tribunalul a reținut însă că Centrala incidentelor bancare nu deține baza de date a existenței tuturor persoanelor juridice care dețin conturi bancare, ci doar baza de date a acelor persoane juridice care au emis instrumente de plată care au făcut obiectul unor refuzuri de plată din diferite motive.

În realitate, GRUP S.S.M. LTD nu a figurat în evidența Centralei de incidente bancare pentru că pur și simplu nu exista ca persoană juridică înregistrată legal, și deci nu putea emite instrumente de plată bancare. Conform Borderoului de încasare din data de 5 februarie 2004, SC M. SRL Constanța a depus la D.G.F.P. Constanța cambia, în original, învestită cu formulă executorie, în vederea virării sumei în contul societății deschis la B. SA - Sucursala Constanța. La data de 16 ianuarie 2004 s-a formulat de către Biroul Executor Judecătoresc - V.D.G. cerere de executare silită împotriva trasului Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică - MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE (DT-MFP conform cambiei) pentru suma de 5.000.000 euro.

Cu adresa din 23 februarie 2004, D.G.F.P. Constanța a comunicat Biroului Executor Judecătoresc -V.D.G. că la nivelul Direcției Trezoreriei nu exista nici un cont pe numele entității GRUP S.S.M. LTD, și că înscrisul cambial nu este acceptat la plată, fiind remisă întreaga documentație depusă. În temeiul art. 373 1 C. proc. civ. și art. 6 1 și urm. din Legea 58/1934, executorul judecătoresc a solicitat Judecătoriei Constanța încuviințarea executării titlului executoriu - cambia emisă de trăgătorul GRUP S.S.M. LTD în favoarea beneficiarului SC M. SRL Constanța la data de 27 octombrie 2003 cu termen scadent la 3 noiembrie 2003, anexând titlul executoriu, încheierea nr. l 04/2004 a Judecătoriei Constanța pronunțată în Dosarul civil nr. l3694/2003, indicând că trasul (debitorul) este Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică - MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.

Această cerere a fost înregistrată sub nr. G2/83/2004 pe rolul Judecătoriei Constanța, iar prin Încheierea nr. 698 din 10 martie 2004 s-a încuviințat cererea de începere a procedurii de executare silită și înregistrată la Biroul Executor Judecătoresc - V.D.G. În baza acesteia, la data de 15 martie 2004, a fost emisă somație către D.G.F.P. Constanța, ca în termen de 5 zile de la primirea acesteia să se procedeze la virarea sumei de 5.000.000 euro, fiind încunoștințat și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE cu privire la aceste demersuri. Având în vedere acestea, la data de 19 martie 2004, D.G.F.P.

Constanța a formulat opoziție la executare împotriva executării silite pornite de către SC M. SRL Constanța, în baza cambiei, ce fusese învestită cu formulă executorie, făcând obiectul Dosarului nr. 2535/2004 al Judecătoriei Constanța; prin Sentința civilă nr. 4959 din 10 mai 2004 a fost admisă opoziția, anulându-se executarea silită în Dosarul nr. 2/2004 al Biroului Executor Judecătoresc - V.D.G. Prin Decizia civilă nr. 98/COM din 21 aprilie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Constanța în Dosarul nr. 205/COM/2005, a fost admis apelul declarat de D.G.F.P. Constanța împotriva Încheierii nr. 698 din 10 martie 2004 pronunțată de Judecătoria Constanța în Dosarul nr. 83/2004, schimbând în tot această încheiere, în sensul respingerii cererii de încuviințare a executării silite formulată de executorul judecătoresc în numele GRUP S.S.M.

LTD. Din modul de desfășurare al evenimentelor tribunalul a reținut că reprezentanții SC M. SRL Constanța au avut convingerea că asocierea cu GRUP S.S.M. LTD este reală, legală și generatoare de venituri importante, prin care să poată fi dus la îndeplinire obiectivul, respectiv obținerea unor sume mari de bani, în valută, de la organisme internaționale, care să permită cumpărarea activului - hotel din Stațiunea M.; rezultă astfel, că nu au avut nici un moment vreun dubiu cu privire la natura juridică a documentelor încheiate, și a instrumentului de plată primit, fapt ce i-a determinat să întreprindă demersuri în vederea încasării celor 5.000.000 de euro. La data de 5 august 1993, numitul N.S.E.

a înființat SC A.I. SRL Constanța, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului, având ca principal obiect de activitate comerțul cu amănuntul. Prin Încheierea nr. 21769 din 4 decembrie 2003, activitatea principală a fost schimbată în "hoteluri". Din declarația numitei N.S.L. (mama numitului N.S.E.) rezultă că în vara anului 2003, în timp ce se afla la Hotelul M. din Stațiunea M., jud. Constanța, a fost contactată de două persoane ce s-au arătat interesate de cumpărarea hotelului, precizând că sunt beneficiarii unei finanțări, banii urmând să intre în conturi; arătându-și interesul pentru o eventuală colaborare, a aflat identitatea uneia dintre ele, în persoana numitului R.Ș.I., care i-a precizat că are posibilitatea de a finanța mai multe proiecte pe teritoriul României.

Martora a hotărât, împreună cu S.E. (administrator al SC M. SRL Constanța) să îl caute în localitatea A., identificându-i domiciliul la Vila C. din această comună. În timpul întâlnirii, martora N.S.L. i-a relatat proiectele sale de viitor, experiența sa în domeniul turistic și hotelier, dar care nu puteau fi îndeplinite din lipsa banilor (în cursul aceleiași întâlniri referitoare la SC M. SRL). Inculpatul R.Ș.I. i-a dat asigurări că această situație se poate schimba, întrucât are posibilitatea de a finanța proiecte de acest gen. În acest sens i-a cerut să întocmească un plan de afaceri, pentru a-l analiza și stabili condițiile de finanțare, ceea ce martora a și făcut. După studierea planului, inculpatul R.Ș.I.

s-a plâns de greutățile pe care le-a întâmpinat în aplicarea unui proiect denumit "P.", în sensul că MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE nu deblochează conturile în care sunt sumele ce fac obiectul finanțărilor, dar că, urmând legislația în vigoare, beneficiarii asociați pot obține fondurile. Împrejurarea că inculpatul s-a referit la un anumit program de finanțare numit "P.", și la anumite subprograme din cadrul acestuia, rezultă din cuprinsul contractelor de asociere în participațiune încheiate, în care se face referire la acest program/subprograme, iar împrejurarea că inculpatul a indicat faptul că Ministerul Finanțelor Publice se opune derulării programului rezultă din declarațiile martorelor, din cea a martorului F.S.

(în care precizează că inculpatul i-a relatat o situație conform căreia Guvernatorul Băncii Naționale se opune deblocării banilor), din declarațiile inculpatului, precum și din modul în care reprezentanții SC A.I. SRL au încercat să intre în posesia banilor, prin executarea silită a Ministerului Finanțelor Publice - prin unitățile teritoriale. În declarația sa, martora N.S.L. mai precizează că a fost convinsă de R.Ș.I. că asocierea este legală, că fondurile există și că are posibilitatea să le acceseze, doar în baza unui plan de afaceri, fără alte "atenții și garanții imobiliare". Această declarație este confirmată și de martorul F.S. Martora N.S.L. a insistat pe lângă fiul său, care era asociat unic și administrator al SC A.I.

SRL Constanța, să încheie un contract de asociere cu GRUP S.S.M. LTD. Astfel, la data de 26 octombrie 2003, între cele două entități s-a încheiat contractul de asociere înregistrat la GRUP S.S.M. LTD, în care se prevedea că se extind efectele în gestiunea financiară, administrativă de participare pe termen lung 26 octombrie 2003 - 26 octombrie 2018 în subprogram "Cu-n bănuț în ospeție, un săcuț cu bucurie" - buget consolidat multianual de 5.000.000,00 UF.LAD DST/ROL/1,5391 EUR, și asupra SC A.I. SRL Constanța, pe baza Programului economic - profit Cod "P.". În urma utilizării celor 5.000.000 euro, cota de participare la profit urma să fie de 51% GRUP S.S.M. LTD și 49% SC A.I. SRL Constanța. Sub nr. y din 26 octombrie 2003 a fost încheiat contractul de împrumut credal, având ca obiect suma de 194.290.000.000,00 lei, adică 5.000.000 euro, data de rambursare fiind 2018. La data de 27 octombrie 2003, GRUP S.S.M.

LTD - reprezentată de președinte R.Ș.I., a emis cambia, scadentă la 3 noiembrie 2003, prin care solicita transferul din contul trezorier de corespondență B.-Londra 50.69/3/22.936-45.78.148, prin cont corespondent DT-MFP București, plata sumei de 5.000.000 euro în contul de corespondent al SC A.I. SRL Constanța, deschis la R.B. SA Constanța. Toate aceste documente inculpatul le-a trimis, în copie, în prezența martorilor, mai multor instituții, indicate ca fiind M.A.I., I.F.C., I.F.M., MINISTERUL FINANȚELOR, Banca R. București și Cabinetul Primului Ministru de la acea dată - A.N. Același set de documente, în xerocopie, au fost ulterior transmise prin P., și de către martori, la indicația învinuitului.

Pentru a se convinge de legalitatea demersurilor, martora N.S.L. a consultat mai mulți avocați (conform declarației sale) care au sfătuit-o să învestească cu formulă executorie cambia pe care o deținea, iar ulterior să o depună la bancă. Conform borderoului de încasare a cambiei din data de 20 februarie 2004, documentul de plată a fost depus la R.B. SA - Sucursala Constanța în vederea onorării. Întrucât solicitarea nu a fost avizată favorabil, martora a fost informată, verbal, de către angajații băncii, că B.N.R. a refuzat plata. Din lipsa resurselor financiare, N.S.L. (sau fiul său, pe care din 2005 îl reprezenta) nu a continuat procedurile de executare silită a cambiei sus-menționate, astfel că la data de 29 ianuarie 2004 (conform procurii speciale autentificate sub nr. l127 la Biroul Notarului Public - C.B.) i-a împuternicit pe numiții B.(R.) L., F.A.

și F.S. să o reprezinte în fața tuturor organelor abilitate pentru încasarea cambiei. În acest sens s-a formulat o cerere de învestire, ce a format obiectul Dosarului nr. 914/2004 al Judecătoriei Constanța, și în care, prin Încheierea nr. 1481 din 10 februarie 2004, a fost admisă, dispunându-se învestirea cu formulă executorie a cambiei, emisă de GRUP S.S.M. LTD în favoarea SC A.I. SRL Constanța, la data de 27 octombrie 2003, scadentă la data de 3 noiembrie 2018, pentru suma de 5.000.000 euro. Conform procurii speciale la Biroul Notarului Public - S.D., martora N.L. l-a împuternicit pe numitul T.V. să o reprezinte în fața tuturor organelor abilitate pentru încasarea cambiei emise de G. SM LTD.

Cu adresa din 7 iulie 2007 reprezentantul SC A.I. SRL Constanța a solicitat Ministerului Finanțelor Publice deblocarea contravalorii cambiei, în sumă de 5 milioane euro. Direcția Generală Juridică din cadrul M.F.P. i-a răspuns, cu adresa din 12 iulie 2006, că instrumentul de plată denumit "cambie" este emis în numele și cu titulatura unei societăți care nu există în realitate, instanțele de judecată stabilind că G. SM LTD nu este înscrisă în baza de date a Registrului Comerțului, o instituție cu acest nume fiind desființată; s-a mai comunicat că emitentul nu îndeplinește condițiile legale pentru a fi considerată persoană juridică, și pe cale de consecință nu este în măsură să emită acte cu efecte față de terți.

De altfel, înscrisul în cauză nu reprezenta o cambie în sensul actelor normative în vigoare, iar din copiile documentelor ce au remise acestei instituții nu rezulta existența vreunei obligații în sarcina M.F.P., întrucât între aceasta din urmă și G. SM LTD nu au existat și nu există raporturi juridice generatoare de obligații cambiale. Întrucât în urma acestei corespondențe s-a luat act de existența cambiei învestită cu formulă executorie, și pentru a se evita un alt lung șir de acțiuni judiciare viitoare având ca obiect anularea formelor de executare silită a statului, prin D.G.F.P. Constanța, în baza acestui instrument de plată, la data de 12 iulie 2006 M.F.P. a formulat, la Tribunalul Constanța, recurs împotriva Încheierii nr. 1481 din 10 februarie 2004 pronunțată de Judecătoria Constanța în Dosarul nr. 914/2004.

Prin Decizia civilă nr. 323 din 25 octombrie 2006, pronunțată de Tribunalul Constanța în Dosarul nr. 4799/COM/2006, a fost admis recursul, în sensul respingerii cererii de învestire cu formulă executorie a cambiei, ca nefondată. Din declarația numitului O.G. rezultă că în anul 1994 a înființat SC M. SRL Constanța, înregistrată la O.R.C., având ca principal obiect de activitate comerțul cu produse nealimentare, sus-numitul având calitatea de unic asociat și administrator al societății. În cursul anului 2003, în timp ce se afla în București, într-un cerc de cunoștințe, O.G. a aflat că există o persoană care poate facilita obținerea de credite cu finanțare externă, pentru dezvoltarea afacerilor; în aceste circumstanțe l-a cunoscut pe învinuitul R.Ș.I., care i-a precizat că reprezintă o societate ce gestionează fonduri internaționale și îl poate ajuta să le acceseze.

Discuțiile au avut loc atât la București, cât și în comuna A., județul Constanța (unde își avea reședința învinuitul), ajungându-se, în final, la încheierea unui contract de asociere, prin care Grup S.S.M. Ltd urma să obțină 51% din viitoarele profituri, un contract de împrumut credal - având ca obiect remiterea sumei de 3.152.430.458 lei până în anul 2018, învinuitul remițând reprezentantului SC M. SRL și o cambie, pentru această sumă. Contul din care urma să se facă plata contravalorii înscrise în această cambie, în contul societății deschis la A.B. - Sucursala Constanța, era indicat a fi la B.N.R. București. Numitul O.G. a declarat că a depus cambia la banca unde avea deschis contul, dar că plata nu a fost onorată întrucât după analizarea acesteia de către funcționarii băncii, i s-a spus că nu există pe piață un astfel de instrument de plată, în forma ce a fost prezentată.

În atare situație, sus-numitul s-a întâlnit cu învinuitul, și i-a returnat cambia, spunându-i că nu poate să facă nimic cu ea, și că dorea încetarea oricăror alte relații comerciale. În ce privește existența și funcționarea persoanei juridice GRUP S.S.M. LTD, tribunalul a reținut din probele dosarului că până în anul 2002 învinuitul R.Ș.I. a avut calitatea de asociat unic și administrator la SC S.M. SRL Giurgiu, societate care, potrivit adresei din 20 februarie 2008 a O.N.R.C. a fost radiată (conform art. 2 din Legea nr. 314/2001). În raporturile sale cu reprezentanții SC M. SRL, SC A.I. SRL și SC M. SRL, inculpatul s-a recomandat ca fiind reprezentantul Grup S.S.M. Ltd, entitate juridică ce nu se regăsește în evidențele O.N.R.C.

dar, sub aspectul denumirii se apropie de M., (A.M.G.I.) denumire ce se regăsește atât în antetul, cât și pe ștampila folosită de inculpat pentru GRUP S.S.M. LTD. Tribunalul a reținut, astfel cum au constatat și instituțiile bancare, că instrumentele de plată - intitulate "cambii" - emise și semnate de inculpatul R.Ș.I., în numele Grup S.S.M. Ltd, nu îndeplinesc toate condițiile ad validitatem, potrivit normei speciale, respectiv Legea nr. 58/1934, modificată; de altfel, caracterul fals al acestora este determinat și de nerespectarea dispozițiilor prevăzute în mod expres prin Normele nr. 10 din 20 aprilie 1994, emise de B.N.R., cu privire la condițiile de formă. Potrivit art. 290 C. pen., falsificarea unui înscris sub semnătură privată constă în contrafacerea scrierii sau a subscrierii ori alterarea în orice mod a unui astfel de înscris.

Falsificarea unui înscris poate consta și în plăsmuirea în totalitate a acestuia, respectiv în confecționarea unui înscris cu aparență de realitate, dar care nu ar fi trebuit să existe. Este cazul înscrisurilor denumite cambii emise de inculpat, care nu ar fi trebuit să existe și să fie introduse în circuitul civil, atât pentru că persoana juridică pretins emitentă nu exista, cât și pentru că nu existau raporturi obligaționale între aceasta și Ministerul Finanțelor Publice, nu existau fondurile care să acopere instrumentele de credit emise. Față de aceste considerente a reținut că inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen.

În ce privește scopul urmărit de inculpat prin întocmirea contractelor de asociere în participațiune, a contractelor de împrumut credal și prin emiterea înscrisurilor denumite cambii, tribunalul a reținut că acesta este specific, în funcție de persoana juridică căreia îi erau adresate și în patrimoniul căreia urmau a se produce efectele. Astfel, instrumentele de credit denumite "cambii" urmau a fi decontate de Ministerul Finanțelor Publice, eventualul prejudiciu urmând a se produce în bugetul de stat. Cu adresa din 19 martie 2008 a Ministerului Economiei și Finanțelor Publice - D.G.F.P. Constanța a comunicat că, urmare soluțiilor date de instanțele de judecată, plata sumelor prevăzute în cele două cambii emise în favoarea SC M. SRL CONSTANȚA și SC A.I.

SRL CONSTANȚA nu a fost efectuată. Astfel, nu s-a produs nici un prejudiciu bugetului de stat ca urmare a emiterii celor două cambii. Din acest punct de vedere, faptele inculpatului de a beneficia de aceste sume prin intermediul contractelor de asociere cu cele trei societăți comerciale precizate mai sus, au rămas în faza tentativei. Potrivit art. 20 alin. (3) C. pen., nu există tentativă atunci când imposibilitatea de consumare a infracțiunii este datorită modului cum a fost concepută executarea. Tribunalul a reținut că modalitatea imaginată de inculpat, prin intermediul căreia urmărea obținerea unui beneficiu material personal și prejudicierea bugetului public, nu putea conduce la un astfel de rezultat.

Pe de o parte, față de inexistența unor fonduri care să aibă destinația celor pretinse în "cambii", nu exista posibilitatea ca Ministerul de Finanțe, prin unitățile teritoriale sau prin intermediul B.N.R., să onoreze la plată astfel de înscrisuri. Pe de altă parte, modul în care au fost redactate înscrisurile, și conținutul lor neconform cu Normele nr. 10 din 20 aprilie 1994, emise de B.N.R., cu privire la condițiile de formă ale cambiilor, au fost de natură a atrage atenția funcționarilor bancari și ai Ministerului Finanțelor Publice, astfel încât să se dispună măsurile necesare pentru evitarea fraudării bugetului de stat. Nu în ultimul rând, dispozițiile legale în materie nu permiteau plata sumelor înscrise în "cambii" de către reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice.

În consecință, tribunalul a apreciat că faptele inculpatului, săvârșite în mod repetat, de emitere a unor înscrisuri cu denumirea "C.", în scopul inducerii în eroare a funcționarilor bancari și ai Ministerului Finanțelor Publice, prin prezentarea ca adevărată a faptului că Ministerul Finanțelor Publice ar avea obligații cambiale către GRUP S.S.M. LTD, pentru a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust, nu pot constitui infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, pentru că existența infracțiunii de înșelăciune este condiționată de producerea - sau posibilitatea reală a producerii - unui prejudiciu material, aspect care în cauză nu se putea îndeplini, ca urmare a modului absolut impropriu în care a fost concepută fapta.

Referitor însă la faptele inculpatului prin care a indus în eroare reprezentanții SC M. SRL, SC A.I. SRL și SC M. SRL, prezentându-le ca adevărat faptul că este reprezentantul unei entități juridice care are posibilitatea de a acorda împrumuturi de valori mari (5.000.000 euro) societăților respective, și determinându-i să încheie contracte de asociere în participațiune, contracte de împrumut credal, și să facă demersuri la diferite instituții publice pentru punerea în executare a înscrisurilor denumite cambii, tribunalul a reținut că acestea întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., în formă continuată și consumată.

În consecință, în baza art. 334 C. proc. pen. a dispus schimbarea încadrării juridice a unei fapte reținute în sarcina inculpatului R.Ș.I., din infracțiunea prevăzută de art. 20 C. pen. - art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen. La stabilirea și aplicarea pedepselor pentru cele două infracțiuni reținute în sarcina inculpatului, tribunalul a avut în vedere dispozițiile art. 72 C. pen.

A avut în vedere fișa de cazier judiciar a inculpatului din care rezultă că acesta se află în stare de recidivă postcondamnatorie, întrucât prin Sentința penală nr. 1103 din 10 noiembrie 1999 a Judecătoriei Giurgiu a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare cu suspendare condiționată, pe durata unui termen de încercare care nu s-a împlinit până la începerea săvârșirii infracțiunilor judecate în prezentul dosar și a constatat că se impune aplicarea dispozițiilor art. 83 C. pen. Ținând seama că inculpatul este judecat și în cadrul altor procese penale, a motivat că nu se justifică reținerea în favoarea sa a circumstanței atenuante judiciare prevăzute de art. 74 lit. a) C. pen. De asemenea, inculpatul a avut o atitudine procesuală nesinceră, sens în care nu se pot reține dispozițiile art. 74 lit. c) C. pen.

Împotriva sentinței au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanța și inculpatul R.Ș.I. În dezvoltarea motivelor de apel ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanța s-a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței pronunțată de Tribunalul Constanța și pe fond, să se dispună înlăturarea dispozițiilor privind schimbarea încadrării juridice și să se aplice inculpatului o pedeapsă pentru infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată, respectiv tentativă la înșelăciune în formă agravată și contopirea pedepselor aplicate acestuia anterior. S-a învederat instanței că inculpatul a fost trimis în judecată pentru că în perioada septembrie - octombrie 2003, în baza unei rezoluții infracționale unice a indus în eroare pe reprezentanții societății M. S.R.L.

Constanța, S.C. A.I. S.R.L. Constanța și S.C. M. S.R.L. Constanța prin prezentarea ca adevărate a aspectelor legate de activitatea sa ca gestionar de credite și de alocator al acestora, precum și de finanțator al Grup S.S.M. LTD - societate care nu există în evidențele O.N.R.C., dar și prin prezentarea de înscrisuri false privind situația financiară a acestui grup, cu ocazia încheierii contractelor de asociere cu reprezentanții agenților economici sus-menționați și a contractelor de împrumut credal, în scopul de a obține pentru sine 51% din valoarea totală de 10.080.000 euro ce ar fi trebuit obținută din executarea silită a Ministerului Economiei și Finanțelor. La pronunțarea hotărârii, instanța de fond a reținut că, prin manoperele dolosive ale inculpatului R.Ș.I., S.C.

M. S.R.L. și S.C. A.I. S.R.L. au suferit prejudicii materiale constând în sumele de bani alocate plății taxelor de timbru pentru învestirea cu formulă executorie a cambiilor, pentru încuviințarea executării silite a acestora, onorariul executorului judecătoresc, plata onorariilor avocaților consultați de reprezentanții părților vătămate, precum și cheltuielile efectuate pentru deplasarea împuterniciților S.C. A.I. S.R.L. Suceava. Suma este inferioară limitei de 200.000 lei care ar fi atras reținerea consecințelor deosebit de grave ce s-ar fi putut produce prin comiterea infracțiunii cu consecința înlăturării dispozițiilor alin. (5) al art. 215 C. pen.

S-a solicitat a se observa că paguba s-a produs în patrimoniile celor două societăți comerciale, precizându-se că în situația în care, hotărârea primei instanțe ar fi fost corectă s-ar fi impus schimbarea încadrării juridice a faptelor comise de inculpat din tentativă la infracțiunea de înșelăciune în formă continuată în fapt consumat, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen. S-a considerat că o atare schimbare de încadrare juridică nu ar fi corectă, având în vedere scopul urmărit de inculpat, respectiv obținerea pentru sine a importante sume de bani din conturile Ministerului Economiei și Finanțelor, iar urmarea care s-ar fi produs ar fi fost prejudicierea acesteia cu suma de 10.080.000 euro înscrisă în instrumentele de plată intitulate "cambii", care au fost învestite cu formulă executorie și pentru care s-a solicitat încuviințarea executării silite a instituției publice.

Art. 215 alin. (1) C. pen., incriminează fapta constând în inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase (sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate), în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust și dacă s-a cauzat o pagubă, fără a impune producerea rezultatului în patrimoniul persoanei față de care s-au exercitat manoperele dolosive.

S-a solicitat a se observa din fișa de cazier a inculpatului că acesta a fost condamnat pentru fapte similare și concurente, constând în aceea că, în perioada august 2003 - martie 2004 a indus în eroare pe reprezentanții altor agenți economici cărora le-a încredințat spre folosire instrumente de plată false intitulate cambii, în scopul obținerii pentru sine și pentru alții a sumei de 29,5 milioane euro din conturile Ministerului Finanțelor Publice, activitatea infracțională neputându-și produce rezultatul datorită contestațiilor la executare formulate de această instituție. Încadrarea juridică dată faptelor reținută anterior în sarcina acestuia este cea de tentativă la infracțiunea de înșelăciune în formă agravată și continuată.

Un al doilea motiv de apel l-a constituit omisiunea instanței de fond de a face aplicarea art. 36 alin. (1) raportat la art. 34 și art. 35 C. pen., având în vedere că inculpatul a fost condamnat anterior, definitiv pentru infracțiuni concurente prin Sentințele penale nr. 456 din data de 21 decembrie 2005 a Tribunalului Suceava și nr. 217 din 23 iulie 2007 a Tribunalului Suceava și rămasă definitivă prin Decizia nr. 1402 din 15 aprilie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. În dezvoltarea motivelor de apel ale inculpatului R.Ș.I., în temeiul dispozițiilor art. 379 pct. (2) lit. a) C. proc. pen. s-a solicitat admiterea apelului declarat de inculpat, desființarea sentinței și pe fond achitarea acestuia în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. (2) lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc.

pen. - faptele nu există. Din probatoriul administrat în cauză, a rezultat că acțiunile inculpatului de inducere în eroare a societăților comerciale și instrumentele folosite, respectiv cambiile, au fost redactate într-o modalitate facilă, de natură a ridica suspiciuni oricărei persoane cu care ar fi intrat în contact. Instrumentele de plată nu aveau nici forma și nici conținutul cerut expres de lege pentru a fi luate în considerare și mai mult la o simplă cercetare a datelor societății reprezentată de inculpat se poate observa că nici codul CAIE nu avea numărul de cifre corect. Consideră în aceste condiții, că ar fi fost imposibilă consumarea infracțiunilor, astfel încât, consideră că sunt incidente dispozițiile art. 20 alin. (3) C. pen.

și solicită achitarea în baza temeiului arătat. La același termen, inculpatul R.Ș.I. a invocat excepția autorității de lucru judecat, în raport de deciziile pronunțate și care se află la dosar, și că potrivit art. 71 2 C. pen. - prin autoritate de lucru judecat comercial, administrativ fiscal și civil, o firmă a fost declarată dizolvată inclusiv pe motivul că nu are codul CAE sau codul fiscal, Curtea urmând a analiza acest aspect tot ca un motiv de apel invocat de către inculpat. La termenul din data de 08 aprilie 2010 inculpatul R.Ș.I. a precizat că nu dorește să dea declarație în fața instanței de apel. În apel nu s-au administrat mijloace de probă noi. Examinând sentința apelată în raport de motivele de apel invocate de către apelanți și având în vedere actele și lucrările dosarului, Curtea a constatat că este fondat doar apelul formulat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A.

- Serviciul Teritorial Constanța, sub aspectul dezvoltat în primul motiv de apel. Apărările inculpatului, în sensul că el a fost desemnat printr-un protocol semnat cu Guvernul României pentru a efectua demersurile de finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii și în această calitate a încheiat contracte pentru SC M. SRL, SC A.I. SRL și SC M. SRL (alături de alte IMM care fac obiectul altor dosare), precum și că Grup S.S.M. Ltd a fost înregistrată oficial la Tribunalul Giurgiu, nu se confirmă prin mijloace de probă, inculpatul neindicând nici un element concret pe care instanța să-l poată verifica, și neexistând alte informații, date care să facă credibile susținerile inculpatului.

De asemenea, apărarea inculpatului potrivit căreia cambiile emise nu au fost atacate potrivit Legii nr. 58/1934, rezultând din aceasta pe cale de consecință că au rămas în forma inițială, urmând a-și produce efectele, este nefondată, întrucât eventuala lipsă de diligență a instituțiilor statului în ce privește înlăturarea din circuitul civil a "cambiilor" emise de inculpat nu înlătură existența faptei ilicite și nici vinovăția acestuia. Instrumentele de plată intitulate "cambii” emise și semnate de inculpat, în numele Grup S.S.M. Ltd, nu îndeplinesc toate condițiile "ad validitatem" potrivit măsurii speciale, Legea nr. 58/1934, modificată, caracterul fals al acestora este determinat și de nerespectarea dispozițiilor prevăzute în mod expres prin Normele nr. 10 din 20 aprilie 1998 emise de B.N.R., cu privire la condițiile de formă.

Deși în toate înscrisurile denumite cambii, entitatea juridică Grup S.S.M. Ltd, apare ca titular de cont deschis la B.N.R., această situație nu a fost confirmată de instituția în cauză, motivat de faptul că nu se regăsește printre entitățile juridice care pot deține cont deschis la banca centrală. Instrumentele de plată nu se încadrează în standardul impus de normele mai sus-menționate nici în ceea ce privește desenul și redactarea lor; mai mult, în cuprinsul lor nu se regăsesc nici denumirile de "trăgător" și de "tras", iar cele 7 zone obligatorii prezentate în norme nu sunt respectate. Prin urmare, Curtea a constatat că în mod temeinic instanța de fond a reținut că înscrisurile intitulate unilateral "cambii", cu numerele menționate și emise de către inculpatul R.Ș.I., în numele Grup S.S.M.

Ltd, sunt false, atât sub aspectul existenței acestei persoane juridice care să aibă dreptul de a emite cambii, sub aspectul existenței la dispoziția sa a sumelor în valută precizate în cambii, cât și sub aspectul obligației Ministerului Finanțelor Publice ori Băncii Naționale de a plăti aceste sume de bani, fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 290 alin. (1) C. pen.

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., falsificarea unui înscris putând consta și în plăsmuirea în totalitate a acestuia, respectiv în confecționarea unui înscris cu aparență de realitate, dar care nu ar fi trebuit să existe: este cazul înscrisurilor denumite cambii emise de inculpat, care nu ar fi trebuit să existe și să fie introduse în circuitul civil, atât pentru că persoana juridică pretins emitentă nu exista, cât și pentru că nu existau raporturi obligaționale între aceasta și Ministerul Finanțelor Publice, nu existau fondurile care să acopere instrumentele de credit emise. În ce privește forma de vinovăție cu care a acționat inculpatul, Curtea constată că aceasta este intenția, în raport de conținutul celor 2 rapoarte de expertiză medico-legală psihiatrică dispuse de organele judiciare, din care rezultă că inculpatul a avut discernământul păstrat atunci când a săvârșit fapte similare celor judecate în prezentul dosar, în aceeași perioadă de timp.

În ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune, Curtea a constatat că în mod netemeinic instanța de fond a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei de înșelăciune reținută în sarcina inculpatului, din infracțiunea prevăzută de art. 20 C. pen. - art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen. Scopul demersurilor inculpatului nu a fost acela de a înșela SC M. SRL și SC A.I. SRL, în sensul cauzării unor prejudicii acestor firme prin plata taxelor de timbru pentru învestirea cu formulă executorie a cambiilor, pentru încuviințarea executării silite a acestora, onorariul executorului judecătoresc, plata onorariilor avocaților consultați de reprezentanții părților vătămate, precum și cheltuielile efectuate pentru deplasarea împuterniciților SC A.I.

SRL la Suceava. Din starea de fapt reținută, reiese în mod evident că scopul urmărit de inculpat a constat în obținerea pentru sine a importante sume de bani din conturile Ministerului Economiei și Finanțelor, iar urmarea care s-ar fi produs ar fi fost prejudicierea acesteia cu suma de 10.080.000 euro înscrisă în instrumentele de plată intitulate "cambii", care au fost învestite cu formulă executorie și pentru care s-a solicitat încuviințarea executării silite a instituției publice, iar pentru atingerea acestui scop (datorită modalității de concepere a faptei) inculpatul avea nevoie de acele contractelor de asociere în participațiune încheiate cu diferite societăți comerciale, pentru a putea accesa diferite sume de bani la dispoziția Ministerului de Finanțe acordate pentru dezvoltarea regională a IMM-rilor.

Curtea a apreciat că raportat la modalitatea elaborată de concepere a săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, demersurile multiple efectuate atât de către inculpat cât și de către reprezentanții societăților comerciale care au solicitat învestirea cu formulă executorie a cambiilor și începerea executării silite a acestora, nu se poate reține în cauză incidența prevederilor art. 20 alin. (3) C. pen., în sensul că nu există tentativă atunci când imposibilitatea de consumare a infracțiunii este datorită modului cum a fost concepută executarea.

Nu se poate reține un mod absolut impropriu în care a fost concepută săvârșirea faptei de către inculpat, folosind cambiile ca instrumente de plată (cambiile fiind instrumente de plată folosite foarte rar în prezent și fiind astfel puțin cunoscute cerințele de formă și conținut pentru valabilitatea unei cambii), având în vedere și faptul că prin Încheierea nr. 1481 din 10 februarie 2004 a Judecătoriei Constanța, pronunțată în Dosarul nr. 914/2004 a fost admisă cererea de învestire cu formulă executorie a cambiei, emisă de GRUP S.S.M. LTD în favoarea SC A.I.

SRL Constanța, la data de 27 octombrie 2003, scadentă la data de 3 noiembrie 2018, pentru suma de 5.000.000 euro și că prin Încheierea nr. 104 din 6 ianuarie 2004 a Judecătoriei Constanța, pronunțată în Dosarul nr. 13694/2003, a fost admisă cererea formulată de SC M. SRL CONSTANȚA, de învestire cu formulă executorie a cambiei, pentru suma de 5.000.000 de euro, emisă la dat de 27 octombrie 2003 și scadentă la data de 3 noiembrie 2003. În același sens, Curtea a avut în vedere și faptul că inculpatul a desfășurat o amplă activitate infracțională cu privire la fapte identice, inculpatul fiind condamnat pentru fapte similare și concurente, constând în aceea că, în perioada august 2003 - martie 2004 a indus în eroare pe reprezentanții altor agenți economici cărora le-a încredințat spre folosire instrumente de plată false intitulate cambii, în scopul obținerii pentru sine și pentru alții a sumei de 29,5 milioane euro din conturile Ministerului Finanțelor Publice, activitatea infracțională neputându-și produce rezultatul datorită contestațiilor la executare formulate de această instituție (a se vedea Sentința penală nr. 456 din 21 decembrie 2005 a Tribunalului Suceava, Sentința penală nr. 217 din 23 iulie 2007 a Tribunalului Suceava,

încadrarea juridică dată faptelor identice reținute anterior în sarcina inculpatului fiind cea de tentativă la infracțiunea de înșelăciune în formă agravată și continuată). Având în vedere considerentele expuse, Curtea a constatat că în ceea ce privește faptele inculpatului comise în perioada septembrie - octombrie 2003, constând în încheierea contractelor de asociere cu reprezentanții SC M. SRL Constanța, SC A.I. SRL Constanța și SC M. SRL Constanța (prin prezentarea inculpatului în mod fals în calitate de gestionar și alocator de credite, precum și de administrator al Group S.S.M.

LTD) și a unor contracte de împrumut credal, contracte prin care dobândea un procent de 51% din finanțările pe care aceste firme trebuiau să le obțină în baza unor instrumente de plată intitulate cambii, întocmite în fals de către inculpat, încredințarea și prezentarea acestor cambii notarilor publici (în vederea obținerii datei certe), instanțelor de judecată (în vederea învestirii cu formulă executorie) și executorilor judecătorești (în vederea declanșării procedurilor de executare silită a Ministerului Economiei și Finanțelor Publice), scopul urmărit de inculpat fiind acela al obținerii pentru sine a 51% din valoarea totală de 10.800.000 euro ce ar fi trebuit să fie obținută prin executarea silită a Ministerului Economiei și Finanțelor Publice, activitatea infracțională neputându-și produce rezultatul datorită demersurilor efectuate de această instituție, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în forma tentativei prev. de art. 20 C. pen.

rap. la art. 215 alin. (1), (2) și (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen. În ce privește motivele de apel formulate de inculpat, Curtea având în vedere considerentele în baza cărora a reținut că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în forma tentativei, prev. de art. 20 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 37 lit. a) C. pen. a constatat că nu sunt întemeiate susținerile inculpatului în sensul că faptele nu există. În ceea ce privește excepția autorității de lucru judecat, în raport de deciziile pronunțate și care se află la dosar, și că potrivit art. 71 2 C. pen.

- prin autoritate de lucru judecat comercial, administrativ fiscal și civil, o firmă a fost declarată dizolvată inclusiv pe motivul că nu are codul CAE sau codul fiscal, excepție invocată de către inculpatul R.Ș.I. la termenul din 8 aprilie 2010 Curtea a constatat că aceasta nu este întemeiată având în vedere că potrivit art. 44 alin. (3) C. proc. pen. autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri civile se poate invoca în fața instanței penale doar când privește o "împrejurare ce constituie o chestiune prealabilă în procesul penal", deci o chestiune de care depinde soluționarea cauzei, inclusiv în ceea ce privește stabilirea stării de fapt. Faptul că firma Group S.S.M. LTD, al cărei reprezentant se prezenta ca fiind inculpatul, nu mai exista în evidențele O.R.C.

a constituit tocmai una din manoperele dolosive folosite de către inculpat pentru a câștiga încrederea reprezentanților SC M. SRL Constanța, SC A.I. SRL Constanța și SC M. SRL Constanța pentru încheierea contractelor de împrumut credal și a contractelor prin care dobândea un procent de 51% din finanțările pe care aceste firme trebuiau să le obțină în baza unor instrumente de plată intitulate cambii, întocmite în fals de către inculpat, scopul urmărit de inculpat fiind acela al obținerii pentru sine a 51% din valoarea totală de 10.800.000 euro ce ar fi trebuit să fie obținută prin executarea silită a Ministerului Economiei și Finanțelor Publice. Cu privire la faptul că prin Încheierea nr. 1481 din 10 februarie 2004 a Judecătoriei Constanța, pronunțată în Dosarul nr. 914/2004 a fost admisă cererea de învestire cu formulă executorie a cambiei, emisă de GRUP S.S.M.

LTD în favoarea SC A.I. SRL Constanța, la data de 27 octombrie 2003, scadentă la data de 3 noiembrie 2018, pentru suma de 5.000.000 euro și că prin Încheierea nr. 104 din 6 ianuarie 2004 a Judecătoriei Constanța, pronunțată în Dosarul nr. 13694/2003, a fost admisă cererea formulată de SC M. SRL CONSTANȚA, de învestire cu formulă executorie a cambiei, pentru suma de 5.000.000 de euro, emisă la dat de 27 octombrie 2