ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 819/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 819/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)
Asupra recursului
inculpatului,
În baza actelor și
lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr.
64 din data de 16 februarie 2011, pronunțată de Tribunalul Constanța, în
dosarul penal nr. 5884/118/2010, s-a hotărât:
În baza art.
20 C. pen., raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., cu aplicarea
art. 37 lit. a) C. pen.;
A fost condamnat
printre alții inculpatul C.D.
,
la o pedeapsă de 8
(opt) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la
înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
În baza art.
65 C. pen. raportat art. 66 C. pen.;
S-a aplicat
inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.
64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., respectiv dreptul de a mai
deține o societate sau de a fi acționar la vreo societate pe o perioadă de 2
ani după executarea pedepsei principale.
În baza art.
290 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;
A fost
condamnat același inculpat C.D.,
la o pedeapsă de un an
închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură
privată.
În baza art.
291 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;
A fost condamnat
același inculpat
C.D., la o pedeapsă de un an închisoare
pentru săvârșirea infracțiunii uz de fals.
În baza art.
240 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;
A fost condamnat
același inculpat C.D.,
la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare,
pentru săvârșirea infracțiunii uzurpare de calități oficiale.
În baza art.
86
1
din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;
A fost condamnat
același inculpat C.D.,
la o pedeapsă de un an închisoare, pentru săvârșirea
infracțiunii conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a poseda
permis de conducere.
În baza art.
33 lit. a) – art. 34 lit. b) C. pen.;
S-a
dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea și anume aceea de 8 (opt)
ani închisoare.
În baza art.
65 C. pen., raportat art. 66 C. pen.;
S-a aplicat
inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.
64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., respectiv dreptul de a mai
deține o societate sau de a fi acționar la vreo societate pe o perioadă de 2
ani după executarea pedepsei principale.
În baza art.
71 alin. (1) și (2) C. pen.;
S-a interzis
inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza
a II-a, lit. b) și c) C. pen., respectiv dreptul de a mai deține o societate
sau de a fi acționar la vreo societate.
În baza art.
350 alin. (1) C. proc. pen.;
S-a menținut
măsura arestării preventive a inculpatului C.D.
În baza art.
88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării
preventive de la data de 20 iunie 2010 la zi.
Din
actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
La data
de 19 iunie 2010, a fost înregistrată plângerea penală depusă de numitul D.R. din
Medgidia str. Stejarului, jud. Constanța, prin care sesiza că un anumit «D.T.»,
persoană care se prezenta drept șef al Corpului de Control al Guvernului,
legitimându-se cu acte ce îi vădeau a avea această calitate practic
inexistentă, dorește să îl determine să încheie un contract cu societatea sa,
pentru livrarea a 900 sau 1000 de calculatoare second hand, la un preț
atractiv, motiv pentru care, după discuții prealabile cu acesta, a devenit
suspicios și a depus sus-menționata plângere iar după o primă discuție
preliminară, în sensul menționat, au stabilit să se mai vadă o dată în seara
aceleiași zile.
În
cursul lunii mai a anului 2010, numitul D.R., administrator al SC R.S.H. SRL
din Medgidia str. Călugăreni, a procedat la postarea de anunțuri/afișe lipite
pe stâlpi, ziduri, în comunele Tortoman și Siliștea, prin care își făcea
reclamă legată de această afacere.
În data
de 18 iunie 2010, respectivul a fost contactat telefonic de inculpat, care s-a
prezentat drept «D.T. - șeful Corpului de Control al Guvernului», solicitându-i
o întâlnire.
D.R. a
acceptat imediat, fixându-se ca loc al acestei întâlniri, o cafenea din centrul
orașului Medgidia, unde inculpatul sosit în jurul orelor prânzului, conducând
auto A., apoi s-a legitimat cu o legitimație ce îi atesta această calitate.
D.R. s-a deplasat
între timp la sediul firmei sale, unde a discutat cu angajații despre această
situație nou apărută.
În seara
zilei de 18 iunie 2010, inculpatul s-a reîntâlnit cu D.R., care venise însoțit
și de martorul G.C.
Cu
ocazia discuțiilor purtate, în parte înregistrate cu ajutorul telefonului mobil
de către martorul D.R., inculpatul l-a asigurat din nou pe acesta că are
calitatea de funcționar superior în Guvern, legitimându-se din nou, apoi a
afirmat că este provenit din zonă și astfel înțelege să îi ajute pe locuitorii
din Medgidia, ca o manifestare de patriotism local, motiv pentru care ar fi
ales firma martorului menționat, spre a face achiziția a 1000 de calculatoare.
S-a
stabilit ca la început să se livreze o tranșă de 150 de calculatoare, urmând a
fi trimise în continuare și celelalte din totalul comenzii stabilite.
După
această discuție, martorii menționați au început să aibă suspiciuni legate de
persoana inculpatului, astfel că au devenit prudenți, dar în același timp și-au
păstrat și interesul în cauză, în situația în care totul ar fi în regulă.
Este de
precizat că, pentru a le crea convingerea unor intenții serioase, inculpatul
insista în calitatea sa de membru al unității de control a Guvernului, care era
animat de patriotism local și dorea, așa cum am explicat, să atribuie
contractul ce urma să se încheie - societății martorului D.R.
Urmarea
sesizării formulate în cauză, a fost dispusă, în temeiul art. 91
2
pct.
2 C. proc. pen., localizarea, înregistrarea și înregistrarea pe suport magnetic
a convorbirilor și comunicațiilor purtate de pe telefonul inculpatului, măsura
fiind ulterior confirmată de judecător în termen legal, prin încheierea nr. 118
din 23 iunie 2010.
Așa cum
a rezultat din analiza activității menționate, martorul D.R. l-a contactat pe
inculpat, au stabilit ca în ziua de 20 iunie 2010 să se întâlnească pentru a
încheia contractul și emite factura pro/forma, fiind de relevat că inculpatul a
«schimbat comanda», în sensul că a cerut ca din cantitatea de 1000 de
calculatoare ce se va fi livrat, să fie incluse 500 laptop-uri.
Din
convorbirea, aparent independentă de obiectul prezentei anchete, purtată la ora
09.44. h 16 de inculpat cu o persoană neidentificată, se poate observa că
acesta avea preocupări ilicite constante, întrucât a promis interlocutorului că
îi va procura un atestat de pază contra sumei de 600 lei, fapt ce evidențiază
că acest mod de viață este unul propriu inculpatului.
În data
de 20 iunie 2010, prin telefon, inculpatul stabilește cu martorul D.R. să se
întâlnească la sediul firmei în vederea încheierii contractului, fapt pentru
care a fost efectuată deplasarea echipei operative, în regim de urgență la
Medgidia.
Între
timp, inculpatul, care s-a deplasat și de această dată, ca și la primele
întâlniri, cu un autoturism A., pe numele fiului uneia dintre concubinele sale,
din București, respectiv numitul R.B.G., deși nu avea permis de conducere
pentru nicio categorie, astfel că a ajuns la sediul firmei SC R.S.H. SRL,
situat în Medgidia str. Călugăreni.
Relativ
la lipsa permisului de conducere, acest fapt este certificat de S.P.C.R.P.C.I.V.
Constanța prin adresa nr. 21063 din 21 iunie 2010, trimisă în urma
solicitărilor făcute cu ocazia anchetei penale.
Practic, atât în data
de 18 iunie 2010, cât și în data de 20 iunie 2010, cu ocazia întâlnirilor din
Medgidia, cu martorii D.R. și G.C., inculpatul s-a deplasat de la domiciliul
unei a doua concubine pe care o avea, respectiv numita V.A.M. din Tortoman, tot
cu acest autoturism, fapt ce a justificat și acuzația formulată în temeiul O.U.G.
nr. 195/2002 R.
Ajuns
deci la sediul firmei, inculpatul a fost așteptat de martorii D.R. și G.A.,
unde s-a recomandat din nou «D.T. de la Guvern», părțile procedând la
redactarea și semnarea a două exemplare ale contractului de livrare a 1000 de
calculatoare (500 desktop-uri și 500 laptop-uri), de la societatea SC R.S.H. SRL
către societatea SC U.T. SRL Hărșova, precum și a unei facturi pro forma,
valoarea contractului fiind stabilită la suma totală de 870.000 lei (320000
plus 550000 lei), termenul de plată convenit fiind de 30 de zile.
La
rubrica «beneficiar» a semnat inculpatul, în calitatea, de data aceasta, de
reprezentant al SC U.T. SRL Hârșova.
Pentru a
induce în eroare pe martorul D.R., inculpatul C.D. a precizat, element de
noutate față de discuțiile anterioare, că prin această societate se va face
achiziția guvernamentală, ce vizează utilarea mai multor instituții publice din
zonă cu astfel de calculatoare.
Deși
ulterior inculpatul a negat executarea semnăturii menționate, bazându-se
evident pe faptul că a semnat neinteligibil, prin raportul de constatare
tehnico-științifică grafoscopică nr. 74776/02/07.2010 al Serviciului
Criminalistic al I.P.J. Constanța se infirmă apărarea expusă, întrucât se arată
la capitolul «concluzii» că semnăturile în discuție au fost executate de
inculpatul C.D.
A fost
constatat, ca urmare a deplasării menționate, flagrantul infracțional, sens în
care a fost întocmit procesul verbal din data de 20 iunie 2010 orele 13.00,
semnat fără obiecțiuni inclusiv de inculpatul C.D.
Întrucât asupra
inculpatului s-a găsit o copie a certificatului de înmatriculare al SC U.T. SRL
Hârșova, beneficiarul livrărilor în discuție, în vederea descoperirii și a
altor eventuale înscrisuri și obiecte necesare anchetei, verificările s-au
extins asupra mașinii cu care sosise inculpatul, ce se afla parcată în imediata
apropiere a sediului societății SC R.S.H. SRL.
Au fost
astfel descoperite mai multe mijloace de probă, dintre care unele prezintă
importanță deosebită în probarea activităților infracționale ale inculpatului,
respectiv:
- legitimația
emisă aparent de G.R., pe numele «D.T.»- inspector șef
- ecusonul/legitimație
pe același nume și funcție, ambele purtând fotografia inculpatului C.D.
-
o ștampilă emanând
aparent de la A.N.R.S., cf. procesului verbal din aceiași dată, însușit de asemeni
de inculpat.
Prin
adresa nr. 15A/5072/ CA din 22 iunie 2010, Guvernul a comunicat că legitimația
și ecusonul în discuție nu sunt emise de către Secretariatul General al
Guvernului, ceea ce justifică fără dubiu caracterul de fals al respectivelor
înscrisuri oficiale.
De asemenea,
prin adresa nr. 4110 din 22 iunie 2010, A.N.R.S.P.S. atestă, de asemenea,
caracterul de fals și al ștampilei cu impresiunea menționată ce au fost găsite
asupra inculpatului, mai precis în autoturismul cu care rulase acesta în
premomentele depistării sale în flagrant.
Relativ
la situația ștampilei, este de observat că a fost relevată ulterior o situație
specială.
Astfel, fiind dusă la
îndeplinire autorizația de percheziție informatică asupra laptop-ului găsit în
mașina inculpatului, a fost evidențiată prezența unui program de generare a
ștampilelor.
În
continuarea verificărilor, s-a procedat la analiza certificatului de
înmatriculare al societății SC U.T. SRL Hărșova, prin intermediul căruia
inculpatul C.D. dorise să «facă achiziția publică din discuție».
Analizându-se
datele existente la O.R.C. Constanța, s-a constatat că respectiva societate
aparține în realitate martorului G.C., care a dobândit calitatea de
administrator/asociat unic la data de 03 iunie 2010, prin cesionarea părților
sociale deținute anterior de martorul A.F. și inculpatul V.M.
În
apărare, inculpatul C.D. a declarat că de fapt ar fi efectuat doar un serviciu
de curierat al copiei certificatului de înmatriculare al SC U.T. SRL Hărșova, către
SC R.S.H. SRL Medgidia, apărare contrazisă evident de ansamblul probator al
cauzei.
S-au
extins cercetările pe cale de consecință în referire la inculpatul V.M.,
întrucât apăruseră date legate de implicarea sa în încercarea de înșelăciune
săvârșită de inculpatul C.D.
Legal și
firesc de altfel, inculpatul V.M. nu mai avea nicio calitate în cadrul SC U.T. SRL
Hărșova, ceea ce însemna că nu putea să se implice în niciun fel de operațiune
comercială a acesteia, decât numai dacă intenționa să o folosească ca atare în
scopul unor fraude.
Astfel,
la orele 17 h 33 min.15, în data de 20 iunie 2010, inculpatul C.D. îl apelează
de pe telefon pe inculpatul V.M., pe postul acestuia, discuție din care s-a
reținut că inculpatul V.M. era perfect conștient de demersurile inculpatului C.D.
relative la încheierea contractului privind calculatoarele, stabilind chiar că
se vor emite file C.E.C., ocazie cu care recunoaște în expres că i-a eliberat
anterior copia certificatului de înmatriculare a societății, stabilind chiar și
cum și unde să transporte viitoarea tranșă de marfă în depozitul pe care afirma
că îl deține.
În
intenția de a se întâlni, între inculpații C.D. și V.M. au loc mai multe
convorbiri telefonice, din analiza cărora se înlătură fără echivoc ideea
implicării accidentale a acestuia în infracțiunea săvârșită de cel dintâi
inculpat, așa cum se apără respectivul complice, evidențiindu-se sprijinul dat
în baza unei înțelegeri prealabile.
De
altfel, cu ocazia controlului corporal asupra inculpatului V.M., precum și
asupra mașinii cu care circula acesta, au fost găsite documentele SC U.T. SRL
Hărșova, atât actele constitutive cât și ștampila societății, cu toate că,
potrivit procesului-verbal de predare/primire din 02 iunie 2010, adică la cea
18 zile înainte de această dată, formal, actele fuseseră chipurile predate
noului asociat administrator, respectiv numitul A.F.
Găsirea
acestor documente și bunuri asupra inculpatului V.M. demonstrează că cesiunea a
fost doar de fațadă, întrucât intenționa să le utilizeze în scopuri ilicite.
Coroborând
rezultatul constatărilor directe cu declarațiile inculpaților, ale martorilor
și cu analiza rezultatului interceptărilor efectuate, rezultă cu certitudine
implicarea conștientă a lui V.M. în activitatea ilicită ce i se reține în
sarcină.
Împotriva
acestei hotărâri au declarat apel inculpații C.D. și V.M.
În dezvoltarea
motivelor de apel ale inculpatului C.D. s-a solicitat admiterea apelului,
desființarea sentinței pronunțată de Tribunalul Constanța și, pe fond, să se
dispună achitarea inculpatului în temeiul dispozițiile art. 11 pct. (2) lit. a)
raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen.; în acest sens s-a arătat că din
întreg materialul probator administrat în cauză nu rezultă că inculpatul se
face vinovat de săvârșirea infracțiunii care i se reține în sarcină; în ceea ce
privește infracțiunea de conducere fără permis pe drumurile publice, s-a
solicitat a se observa că acesta nu a fost surprins nicio clipă conducând pe
drumurile publice sau că există vreo dovadă în acest sens; referitor la
infracțiunea de uzurpare de calități oficiale, urmează a se observa că nici în
acest sens nu există dovezi concrete că ar fi avut vreo tentativă să
săvârșească această faptă; mai mult, ștampila găsită în mașina în care nu-i
aparținea nu întrunea condițiile pentru a fi putea fi folosită în așa fel încât
să săvârșească infracțiunea care i se reține în sarcină; în ceea ce privește
infracțiunea de înșelăciune, s-a precizat că există o înregistrare telefonică
în care chiar coinculpatul îi spune inculpatului C.D. să vină la el pentru că
doar el poate semna actele fiind administratorul firmei.
În subsidiar, s-a
solicitat redozarea pedepsei în sensul reducerii cuantumului acesteia spre
minimul special prevăzut de lege cu aplicarea dispozițiilor art. 74 – art. 76 C.
pen., avându-se în vedere circumstanțele atenuante de care beneficiază
apelantul, starea de sănătate precară, a fost sincer, a colaborat cu organele
de cercetare penală.
Prin decizia penală nr.
61/ P din 5 mai 2011, Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze
cu minori și de familie, a respins, ca nefundat, apelul inculpatului C.D. cât
și pe cel al coinculpatului V.M., menținând starea de arest.
Împotriva acestei
hotărâri, C.D. a formulat recurs peste termen la 10 noiembrie 2011, 8 decembrie
2011, 11 octombrie 2011 pentru motivele arătate în partea introductivă și
declarația atașată la dosar.
Analizând actele și lucrările
dosarului, Înalta Curte constată următoarele:
În baza sentinței nr.
64 din 16 februarie 2011 a Tribunalul Constanța, hotărâre rămasă definitivă la 18
mai 2011 prin respingerea apelului, C.D. a fost condamnat la o pedeapsă
rezultantă de 8 ani închisoare.
La data de 5 mai
2011, data pronunțării în apel a deciziei penale nr. 61/P de către Curtea de
Apel Constanța, apelantul C.D. a fost prezent, fiind în stare de arest și
asistat de apărător, iar la aceeași dată, fiindu-i comunicată minuta deciziei,
a semnat de primire.
La data de 18 mai 2011 a fost emis mandatul de executare nr. 141 din 18 mai 2011 și condamnatul a fost încarcerat la Penitenciarul Poarta Albă.
Ulterior, așa cum s-a
arătat sub motivele invocate, s-au formulat cereri de recurs peste termen,
respectiv la datele de 11 octombrie 2011, 10 noiembrie 2011 și 8 decembrie 2011.
Potrivit
dispozițiilor art. 385
3
alin. (1) C. proc. pen., termenul de
declarare a recursului este de 10 zile. La alin. (2) se prevede că dispozițiile
art. 363 – art. 365 C. proc. pen., privind data de la care curge termenul de repunere
în termen și declararea peste termen a căii de atac se aplică în mod
corespunzător.
Or, potrivit
dispozițiilor art. 364 alin. (1) C. proc. pen., calea de atac a recursului este
considerată ca fiind făcută în termen dacă instanța constată că întârzierea a
fost determinată de o cauză temeinică de împiedicare, iar cererea de apel, în
speță recurs, a fost făcută în cel mult 10 zile de la începerea executării
pedepsei sau a despăgubirilor civile.
În speță, inculpatul
nu a făcut dovada unei cauze temeinice de împiedicare, motivele invocate fiind
simple afirmații, iar pe de altă parte mandatul de executare a fost emis la
data de 18 mai 2011, în condițiile în care a fost prezent la soluționarea
apelului, încât termenul de recurs de 10 zile este cu mult depășit.
În consecință, Curtea
va respinge, ca neîntemeiată, cererea de repunere în termenul de recurs, iar în
conformitate cu dispozițiile art. 385
15
pct. 1 lit. a) C. proc. pen.,
recursul va fi respins ca tardiv.
Conform art. 192 alin.
(2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare
către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca neîntemeiată, cererea de
repunere în termenul de recurs formulată de inculpatul C.D.
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de
inculpatul C.D.
împotriva deciziei penale nr.
61/ P din 05 mai 2011 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze
penale cu minori și de familie.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de
800 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei,
reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din
fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20 martie
2012.