ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4406/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Curtea de Apel București, secția contencios

administrativ, prin sentința civilă nr. 557 din 17 aprilie 2003, a admis

cererea S.C. D.T.T.T. SRL București; a suspendat executarea actului

administrativ nr. 6991 din 18 martie 2003 emis de Ministerul Lucrărilor

Publice, Transporturilor și Locuinței, Autoritatea Rutieră, până la

soluționarea acțiunii.

S-a reținut că, prin actul administrativ nr. 6991/2003

reclamanta a fost obligată la depunerea concesiunilor pentru efectuarea

transportului rutier internațional de persoane pe ruta Italia.

Or, prin depunerea concesiunilor de transport,

în condițiile în care aparent contractul dintre reclamantă și firma italiană O.

este în vigoare, s-ar întrerupe activitățile de transport, iar societatea ar fi

păgubită.

Împotriva sentinței a declarat recurs A.R.R. București,

susținând, în esență că, nu sunt întrunite cerințele art. 9 din Legea nr. 29/1990,

pentru a se dispune suspendarea actului nr. 6991/2003.

Recursul este fondat.

Potrivit art. 9 din Legea nr. 29/1990, în cazuri

bine justificate și pentru a se preveni producerea unei pagube iminente,

reclamantul poate cere instanței să dispună suspendarea executării actului

administrativ până la soluționarea acțiunii.

Or, în cauză, nu sunt întrunite cele două

cerințe esențiale ale textului, referitoare la cazuri bine justificate și la

iminența pagubei.

Astfel, sentința nu face referire la vreo probă

din care să rezulte, pe de o parte, existența unui caz bine justificat, iar pe

de altă parte, că prin aplicarea actului administrativ nr. 6991/2003 reclamanta

ar suferi o pagubă.

Evident, în condițiile date, în care nici din

sentință și nici din actele dosarului nu rezultă existența celor două cerințe

esențiale, pentru incidența art. 9 din Legea nr. 29/1990, soluția adoptată de

prima instanță este nelegală și netemeinică.

Față de considerentele expuse, recursul este

fondat, urmând să fie admis, casată sentința și pe fond respinsă cererea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de A.R.R. împotriva

sentinței civile nr. 557 din 17 aprilie 2003 a Curții de Apel București, secția

de contencios administrativ.

Casează sentința atacată și pe fond respinge

cererea formulată.

Pronunțată, în ședința publică, astăzi 4

decembrie 2003.