ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 326/2003

La data de 17 ianuarie 2003 s-a luat în examinare recursul declarat de pârâții B.S.și B.Z.împotriva deciziei civile nr.571 din 26 noiembrie 2001 a Curții de Apel București – secția a IV-a civilă. Dezbaterile au fost consemnate în încheierea cu data de 17 ianuarie 2003 iar pronunțarea s-a amânat la 30 ianuarie 2003. C U R T E A Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la 9 octombrie 2000, reclamanții B.S.și B.J.a chemat în judecată Primăria Municipiului București solicitând lăsarea în deplină proprietate și posesie a imobilului din București str.Smârdan nr.3, colț cu str.Lipscani nr.27, respectiv camera – mezanin (ap.2) 2 camere (ap.3) WC.

la mezanin, pivniță, cota aferentă din teren și folosința părților comune din imobil, imobil expropriat prin Decretul nr.494/1971 pentru modernizarea „Curții Vechi”, până în prezent scopul exproprierii nefiind realizat. Tribunalul București, secția a IV-a civilă, prin sentința civilă nr.286 din 22.03.2001, a admis acțiunea, în contradictoriu cu Primăria Municipiului București și a obligat pârâta să lase în deplină proprietate și liniștită posesie reclamanților suprafața construită de 105.55 mp. care reprezintă partea din imobilul situat în str.Smârdan nr.13, sector 3, București, formată din cameră la parter (fost ap.2), 2 camere (fost ap.2) și WC la mezanin (etaj) și boxă la subsol, cota indiviză de teren de 15 mp.

aferentă imobilului și folosința părților comune ale imobilului. Pentru aceasta s-a reținut că imobilul în litigiu a trecut în proprietatea statului, prin decretul de expropriere nr.494/1971 în scopul restaurării, modernizării și amenajării unor clădiri în zona Curtea Veche; – spațiul expropriat nu a fost demolat sau modificat, fiind folosit ca spațiu cu altă destinație, închiriat către Fundația Ecologistă „Dreptul la Natură” – contract nr.55/1999, în prezent neexistînd planuri de sistematizare pentru acest imobil, asfel încât decretul de expropriere nu și-a atins scopul. Prin decizia civilă nr.571 din 26 noiembrie 2001, Curtea de Apel București – secția a IV-a civilă a admis apelul formulat de pârâta Primăria Municipiului București împotriva sentinței civile nr.286/22.03.2001 pronunțată de Tribunalul București, pe care a schimbat-o în tot, în sensul că a respins acțiunea ca nefondată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că imobilul proprietatea reclamanților a fost expropriat conform Decretului nr.494/1971 în baza căruia s-a emis decizie nr.96/31.01.1972 a Consiliului General al Municipiului București, exproprierea a fost făcută pentru cauză de utilitate publică, nu rezultă cu certitudine dacă scopul exproprierii a fost realizat și dacă părțile au primit o justă despăgubire. Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanții întemeindu-l pe motivele de casare prevăzute de art.304 pct.7,9 și 10 C.proc.civ., apreciind că motivarea hotărârii atacate este insuficientă, superficială, nu se referă la probele administrate și a reținut eronat că au fost îndeplinite condițiile exproprierii.

Recursul este întemeiat. Într-adevăr instanța de apel a schimbat în tot hotărârea primei instanțe – prin care a fost admisă acțiunea -, în sensul respingerii cererii în retrocedarea imobilului în litigiu, numai în considerarea faptului că, din adresele D.P.I. – D.G.A.F.I. nr.21531/2000 și nr.27509/2000 rezultă că imobilul a trecut cu titlu în proprietatea statului, prin expropriere, pentru cauză de utilitate publică, nerezultînd cu certitudine, din relațiile menționate dacă scopul exproprierii a fost realizat.

Or, dimpotrivă, din actele și lucrările dosarului, inclusiv expertiza tehnică efectuată în cauză – f.10,31,32,39 – dosar fond așa cum temeinic și legal a reținut prima instanță, în raport de elementele de fapt și de drept invocate prin acțiune, se desprinde în mod cert concluzia, că dacă exproprierea s-a dispus în scop de utilitate publică „extindere și modernizare Curtea Veche” – acest scop nu s-a realizat, în prezent spațiile fiind închiriate la alte persoane fizice sau juridice. Așadar, cum scopul și cerințele exproprierii dispuse prin Decretul nr.494/1971 nu au fost îndeplinite, în speță - devin incidente prevederile art.35 din Legea nr.33/1994 – acțiunea fiind promovată pe calea dreptului comun -, menționate, de altfel, în motivarea cererii introductive de instanță și invocate expres ca temei juridic,(f.48 fond) în baza cărora imobilul este supus retrocedării în proprietate.

Față de cele arătate, în temeiul art.312 C.proc.civ., urmează a se admite recursul, a se modifica hotărârea atacată în sensul respingerii apelului, cu menținerea sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul formulat de reclamanții B.S.și B.Z.împotriva deciziei civile nr.571 din 26 noiembrie 2001 a Curții de Apel București – secția a IV-a civilă, pe care o modifică în sensul că respinge apelul declarat de Primăria Municipiului București prin Primar General împotriva sentinței civile nr.286 din 22 martie 2001 a Tribunalului București – secția a IV-a civilă pe care o menține. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 ianuarie 2003.