ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1525/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1525/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra
recursului de față :
Din examinarea lucrărilor dosarului,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul
Tribunalul București la data de 11 aprilie 2008 reclamanta SC E. București SA a
depus la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București o
cerere intitulată opoziție împotriva înregistrării la registrul comerțului de
către executorii A.V.A.S. București a sechestrului instituit asupra acțiunilor
deținute de către reclamantă, solicitând ca, prin încheierea ce se va pronunța,
să se dispună respingerea mențiunii de înregistrare a instituirii sechestrului asupra
acțiunilor reclamantei.
Prin sentința comerciala nr. 11656
din 4 noiembrie 2008 pronunțată Tribunalul București, secția a VI-a comercială,
s-a admis excepția necompetentei materiale și a fost declinată competența de
soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția comercială,
reținând incidența dispozițiilor art. 44-45 din O.U.G. nr. 51/1998 modificată.
Curtea de Apel București, secția a
V-a comercială, prin sentința nr. 143 din 17 noiembrie 2009 a respins ca
neîntemeiată contestația la executare formulată de contestatoarea SC E. BUCUREȘTI
SA, reținând că întrucât sechestrul instituit de intimată nu vizează acțiunile
contestatoarei, ci pe cele deținute la aceasta de către SC T. SA, astfel că,
susținerile contestatoarei din cuprinsul contestației în sensul că s-a
instituit sechestrul asupra bunurilor altei persoane juridice față de care
intimata nu deține nici un titlu executoriu sunt lipsite de temei.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs contestatoarea SC E. SA BUCUREȘTI, întemeiat pe dispozițiile
art. 304 pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea
sentinței atacate și ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra
acțiunilor deținute de SC T. SA.
La termenul de astăzi, din oficiu, Înalta
Curte a invocat excepția tardivității recursului.
Examinând actele dosarului se constată că,
contestatoarei SC E. SA BUCUREȘTI i s-a comunicat sentința recurată la data de 30
noiembrie 2009 (fila 98 dosar ) și că aceasta a declarat recurs la data de 18 decembrie
2009 (fila 5 dosar recurs).
Potrivit art. 301 C. proc. civ., termenul
de declarare a recursului este de 15 zile de la data comunicării hotărârii ce
se atacă, rezultă că recursul a fost declarat cu depășirea acestui termen.
Față de această situație, când legea
procesuală stabilește un termen fix pentru exercitarea unui drept, iar partea
lasă să expire acest termen, fără a beneficia de el, intervine decăderea,
potrivit dispozițiilor art. 103 C. proc. civ.
Constatând că recursul nu a fost declarat
în termenul imperativ, prevăzut de art. 301 C. proc. civ., că partea nu
dovedește că a fost împiedicată în exercitarea în termen a dreptului de a ataca
cu recurs sentința pronunțată, printr-o împrejurare mai presus de voința sa,
Înalta Curte, urmează să dea eficiență dispozițiilor legale mai sus invocate și
să dispună în sensul respingerii recursului ca tardiv.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de
contestatoarea SC E. SA BUCUREȘTI împotriva sentinței nr. 143 din 17 noiembrie
2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, ca
tardiv.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 4 mai 2010.