ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.12.2010

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4341/2010

HOTĂRÂRE
14.12.2010
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4341/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra perimării

recursului de față:

Din examinarea

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea

de ședință din 4 februarie 2009, pronunțată în

dosarul nr. 10826/3/2007,

Tribunalul București, secția a Vl-a

comercială, a respins cererea de sesizare a Curții

Constituționale cu

excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 969

SRL BUCUREȘTI cu suma de 700 lei, respingându-se cererea

de sancționare a avocatului pârâtei ca neîntemeiată.

Împotriva acestei încheieri a declarat

recurs pârâta SC

solicitând

sesizarea Curții

Constituționale în vederea soluționării excepției de

neconstituționalitate

și suspendarea judecării cauzei până la soluționarea acestei excepții.

Curtea de Apel

București, secția a Vl-a comercială, prin

decizia

nr. 502/ R din 1 aprilie 2009, a respins cererea de sesizare a Curții

Constituționale formulată de recurentă, a respins cererea de amendare a

avocatului recurentei și a respins cererea de despăgubiri formulată de

societatea intimată.

În temeiul art. 108

1

alin. (l) pct. l lit. a) C. proc. civ., a

aplicat recurentei amendă judiciară în cuantum de 700

lei.

A respins, ca nefundat,

recursul formulat de recurentă și a luat

act că intimata solicita cheltuieli de judecată pe cale

separată.

Pentru a decide

astfel, pe fondul cauzei, instanța a apreciat că prima instanța a respins, în

mod corect, cererea de sesizare a Curții

Constituționale,

întrucât în soluționarea cauzei care privește

cererea

de instituire a sechestrului judiciar în baza dispozițiilor art.

598 C.

proc. civ., nefiind analizat fondul raportului contractual litigios, nu au

legătură cu soluționarea cauzei dispozițiile art. 969 C. civ.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs pârâta SC

Prin încheierea de ședință din 2

martie 2010, Înalta Curte de

Casație și

Justiție, secția comercială, a suspendat judecata

recursului, în temeiul

art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., iar prin referatul din 10 septembrie

2010, cauza a fost repusă pe rol, din oficiu, în vederea constatării perimării

cererii de recurs.

Cauza a rămas suspendată mai mult de

șase luni, astfel că, din oficiu, Înalta Curte a invocat excepția perimării

judecării recursului, reținând următoarele:

Art. 248 alin. (1) C. proc. civ.,

declară perimată orice

cerere de chemare în

judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și

orice altă cerere de

reformare sau revocare rămasă în nelucrare din

vina părții timp de șase luni. Prin urmare pentru a opera perimarea

trebuie examinată îndeplinirea cumulativă a cerințelor art. 248 C. proc. civ.

și în acest sens se constată că Înalta Curte a fost investită cu o cerere care

a declanșat calea de atac a recursului, că după suspendarea judecății pricina a

rămas în nelucrare timp de șase luni și că înainte de împlinirea acestui termen

nu s-a cerut de părțile în proces reluarea judecării recursului. Se mai

constată că nu au fost invocate motive de întrerupere sau suspendare a

termenului de perimare.

În acest

context, potrivit art. 252 alin. (1) C. proc. civ.,

„perimarea se constată din oficiu..” pe

cale de excepție întrucât normele care reglementează această sancțiune

procedurală sunt de ordine publică, partea neformulând nici o apărare cu

privire la această excepție, deși a fost legal citată.

În consecință,

față de cele ce preced urmează să se constate

perimat recursul, cu consecința prevăzută de art. 254 alin.

(1) C. proc. civ., text ce declară ineficiente toate actele de procedură

îndeplinite în fața instanței care a aplicat această sancțiune procedurală și

în consecință imposibilității analizării pe fond a cererii de recurs.

Constată perimat recursul declarat de

pârâta SC R.I. SRL BUCUREȘTI împotriva deciziei nr. 502/ R din 1 aprilie 2009

pronunțată de Curtea de Apel București, secția a Vl-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

14 decembrie 2010.

Sursă