ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1162/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de Z.M. împotriva deciziei nr.474 din 1 octombrie 2002 a Curții de Conturi a României – Secția jurisdicțională. La apelul nominal s-a prezentat Direcția pentru Tineret și Sport Brașov prin consilierul juridic G.D., lipsind Z.M., F.F., N.Gh., C.M. și Curtea de Conturi a României. Procedura completă. Consilierul juridic G.D. a lăsat la aprecierea instanței măsura ce urmează a fi luată. C U R T E A Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 2 iulie 2002 pronunțată în dosarul 24/2002, Colegiul Jurisdicțional Brașov a dispus instituirea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor aflate în proprietatea lui Z.M., F.F., N.Gh., C.M.

în limita sumelor prevăzute în încheierea de sesizare nr.20 din 30 mai 2002. Nemulțumit de măsura luată Z.M. a declarat recurs jurisdicțional prin care a solicitat ridicarea măsurilor asiguratorii dispuse asupra bunurilor aflate în proprietatea sa. Secția jurisdicională a Curții de Conturi, prin decizia nr.474 din 1 octombrie 2002, a respins recursul ca tardiv formulat, reținându-se nerespectarea dspozițiilor art.67 alin.4 și 72 din Legea nr.94/1992 republicată. Considerând hotărârea nelegală, Z.M. a declarat recurs, susținând că luarea măsurilor asiguratorii nu se justifică întrucât nu s-a probat existența „pericolului înstrăinării” bunurilor care îi aparțin în vederea recuperării prejudiciului prezumtiv cauzat instituției și că este în termen recursul față de data comunicării.

Recursul este nefondat. Incheierea a fost pronunțată la 2 iulie 2002, iar recursul a fost declarat la 24 iulie 2002, cu depășirea termenului de 15 zile de la pronunțare prevăzut expres de lege. Conform dispozițiilor art.67 alin.4 din Legea nr.94/1992 republicată, la recursul jurisdicțional împotriva încheierilor prin care au fost dispuse ori încuviințate măsuri asiguratorii, termenul de 15 zile curge, potrivit art.72 alin.2 din aceeași lege, de la pronunțarea încheierii care se atacă. In aceste condiii, soluția de respingere a recursului ca tardiv formulată este temeinică și legală, astfel că recursul se privește nefondat și în baza art.312 Cod procedură civilă urmează a fi respins. Atâta timp cât s-a dat o soluție pe excepție nu se mai impune verificarea dacă se justifică sau nu luarea măsurilor asiguratorii.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de Z.M. împotriva deciziei nr.474 din 1 octombrie 2002 a Curții de Conturi a României – Secția jurisdicțională, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 martie 2003.