ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2124/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2124/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin acțiunea formulată la data de
15 februarie 2002, reclamanta Fundația Universitară S.A.P.P.– Facultatea de
Filologie Brașov, a solicitat anularea Raportului întocmit de C.N.E.A.A., prin
care s-a propus retragerea autorizației de funcționare provizorie și intrarea
în lichidare a reclamantei.
În motivarea cererii s-a arătat că
nu s-a avut în vedere: situația reală existentă cu privire la criteriile
generale prevăzute de Legea nr. 88/1993, care au stat la baza autorizării,
condiții respectate de reclamantă și nici obiecțiunile reclamantei consemnate
în Raportul privind personalul de conducere și didactic, al bibliotecii, fondul
de carte.
Prin sentința civilă nr. 48/2002 a
Curții de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ,
acțiunea a fost admisă, reținându-se că din probele administrate în cauză
rezultă caracterul nefondat al constatărilor Comisiei de evaluare și implicit,
a propunerii înaintate Plenului C.N.E.A.A., în considerentele sentinței fiind
detaliate aspectele în discuție.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs în termen pârâtul, criticând-o pentru nelegalitate și
netemeinicie.
În motivarea recursului s-a arătat
că: instanța și-a depășit atribuțiile autorității judecătorești, intrând în
atribuțiile C.N.E.A.A. privind aprecierea criteriilor și standardelor impuse
reclamantei; instanța a schimbat înțelesul lămuritor al raportului C.N.E.A.A.,
care aparține procedurii prealabile emiterii hotărâri de guvern; instanța a
aplicat greșit dispozițiile art. 18, art. 19, art. 23 alin. (6) și art. 24 din
Legea nr. 88/1993; lipsesc din sentință, susținerile recurentei privind
excepțiile de prematuritate a acțiunii în lipsa hotărârii de guvern, de intrare
în lichidare a reclamantei și de inadmisibilitate a acțiunii; instanța trebuia
să introducă în cauză Ministerul Educației și Cercetării care inițiază
proiectul de hotărâri de guvern privind intrarea în lichidare a facultății;
actul vătămător pentru reclamantă este H.G. nr. 410/2002 Anexa 4 pct. 8, care
prevede că reclamanta intră în lichidare începând cu anul universitar
2002/2003.
Verificând cauza în funcție de
motivele de recurs formulate, Curtea constată că recursul este fondat.
Reclamanta a fost autorizată să
funcționeze prin H.G. nr. 696/2000. Urmare a vizitei Comisiei de evaluare a
C.N.E.A.A., din data de 17 octombrie 2001, s-a întocmit Raportul din data de 12
noiembrie 2001, contestat în prezenta cauză și s-a propus retragerea
autorizației de funcționare provizorie și intrarea în lichidare a reclamantei,
apreciindu-se că nu respectă standardele avute în vedere la autorizare,
menționate de Legea nr. 88/1993.
Conform dispozițiilor art. 23 alin.
(6) din Legea nr. 88/1993, cu referire la art. 5, 6 și 7 din lege, Raportul
C.N.E.A.A. este înaintat Ministerului Educației și Cercetării, care inițiază
proiectul de hotărâri de guvern, iar Guvernul României emite hotărârile de
guvern privind retragerea autorizației și intrarea în lichidare a unității
particulare de învățământ superior.
Din analiza dispozițiilor legale
rezultă că raportul C.N.E.A.A. reprezintă un act preparator, prealabil hotărâri
de guvern, prin care se dispune lichidarea instituției de învățământ superior.
Actul administrativ de autoritate care vatămă dreptul subiectiv al reclamantei
conform art. 1 din Legea nr. 29/1990, nu este raportul C.N.E.A.A., sunt
hotărâri de guvern, prin care se dispune lichidarea sa. Raportul C.N.E.A.A.
cuprinde propunerea de retragere a autorizației de funcționare provizorie și
intrarea în lichidare, însă actul decizional și susceptibil de executare față
de reclamantă, este hotărâre de guvern (în speță, H.G. nr. 410/2002 Anexa 4
pct. 8, pentru care nu s-a făcut dovada atacării în justiție).
Față de aceste considerente,
constatându-se că nu sunt întrunite cerințele art. 1 din Legea nr. 29/1990,
acțiunea trebuia respinsă ca inadmisibilă. Neprocedând astfel, instanța de fond
a pronunțat o hotărâre nelegală și netemeinică.
Pe cale de consecință recursul va fi
admis, întrucât motivele de recurs: doi, patru și șase, întemeiate în drept pe
dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., sunt fondate și au prioritate în
analizarea cauzei. Drept urmare, sentința va fi desființată și în fond,
acțiunea va fi respinsă ca inadmisibilă. Având în vedere soluția adoptată,
celelalte motive de recurs nu se mai analizează.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
C.N.E.E.A. împotriva sentinței civile nr. 48/F din 14 mai 2002 a Curții de Apel
Brașov, secția comercială și de contencios administrativ.
Casează sentința atacată și în fond,
respinge acțiunea formulată de reclamanta Fundația Universitară S.A.P.P. -
Facultatea de Filologie Brașov.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 3 iunie 2003.