ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1133/2003

S-a luat în

examinare recursul declarat de Consiliul Local al Municipiului Slobozia

împotriva deciziei nr.316 din 10 septembrie 2002 a Curții de Apel București,

secția a IV-a civilă.

La apelul

nominal s-au prezentat consilier juridic R.D.care reprezintă recurentul pârât

Consiliul Local al Municipiului Slobozia și pe intimatul pârât Primarul

Municipiului Slobozia și intimatul reclamant C.H.reprezentat de avocat F.R.

Procedura

completă.

Curtea

constatând că nu mai sunt alte chestiuni prealabile acordă cuvântul părților

invitându-le să se refere și la aspectul privind admisibilitatea recursului.

Consilier

juridic R.D.arată că recursul este admisibil solicitând admiterea lui așa cum a

fost formulat.

Avocat F.R

arată că recursul nu este admisibil și solicită respingerea lui.

C U R T E A

Asupra

recursului de față:

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată la data de 3 octombrie 2001 la Tribunalul Ialomița, reclamantul

C.H.a chemat în judecată pe Primarul Municipiului Slobozia cerând anularea

dispoziției numărul 350 din 28 septembrie 2001 prin care i-a fost respinsă

cererea privind restituirea în natură a terenului loc de casă situat în

Slobozia str.M.Basarab nr.272.

În motivarea

cererii a arătat că prin Decretul nr.256/1985 s-a dispus exproprierea

imobilului casă de locuit și a terenului aferent în suprafață de 1500 m.p. ce

au aparținut părinților săi ai căror moștenitor este. A mai arătat că scopul

prevăzut în actul de expropriere nu a fost realizat (un ansamblu de locuințe),

iar în prezent terenul este liber și are destinația de parc.

Prin sentința

civilă nr.114 F din 11 februarie 2002, Tribunalul Ialomița a respins cererea

pentru lipsa calității procesuale active.

Pentru a hotărî

astfel, instanța a reținut că reclamantul nu era proprietarul bunurilor

expropriate la data preluării, iar prin actele depuse nu a probat calitatea de

moștenitor a titularilor dreptului de proprietate.

Împotriva

acestei hotărâri reclamantul a formulat apel, criticând hotărârea pentru

nelegalitate și netemeinicie.

Reclamantul

arată că a moștenit imobilul împreună cu frații săi, fiind ulterior și

moștenitorul acestora. Aspectul că reclamantul nu este trecut pe tabelul

decretului de expropriere nu înseamnă că nu era proprietarul bunurilor

expropriate.

Prin decizia

nr.316 din 10 septembrie 2002, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă,

a admis apelul, a anulat sentința, urmând a se evoca fondul după rămânerea

irevocabilă a deciziei. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că

tribunalul greșit a apreciat lipsa de calitate procesuală activă a

reclamantului de a cere restituirea în natură a imobilului corespunzător cotei

sale de proprietate de ¼ deținută la data preluării bunului.

Împotriva

acestei decizii, Consiliul Local al Municipiului Slobozia a declarat recurs

invocând motivul de casare prevăzut de art.304 pct.9 C.proc.civ.și criticând

hotărârea în esență pentru că reclamantul nu a demonstrat calitatea de

moștenitor a titularilor dreptului de proprietate.

Recursul este

inadmisibil.

În conformitate

cu prevederile art.297 alin.1 din  C.proc.civ.astfel cum a fost modificat prin

O.U.G.nr.138/2000, în cazul în care prima instanță a respins sau a anulat

cererea de chemare în judecată, fără a intra în cercetarea fondului, și

instanța de apel, găsind apelul întemeiat a anulat hotărârea apelată, va evoca

fondul și va judeca procesul pronunțând o hotărâre definitivă.

În redactarea

acestui text de lege anterioară modificării lui prin O.U.G.nr.138/2000, în

situația în care prima instanță nu intra în cercetarea fondului instanța de

apel desființa hotărârea atacată și dispunea trimiterea cauzei spre rejudecare,

instanței de fond.

Rațiunea

modificării prevederilor art.297 alin.1 din C.proc.civ.a fost aceea de a evita

trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, pentru a putea fi

asigurată judecarea cauzelor cu celeritate, posibilă fără a fi private părțile

de un grad de jurisdicție, datorită caracterului devolutiv al căii de atac a

apelului.

Evocarea

fondului și judecarea procesului se realizează în înțelesul devolutiv specific

căii ordinare de atac a apelului, și atâta timp cât judecata nu a fost

finalizată, prin hotărârea definitivă la care se referă prevederile art.297

alin.1 din codul de procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin

O.U.G.nr.138/2000 nu poate fi exercitată calea de atac a recursului.

La atare

situație, decizia prin care a fost anulată hotărârea apelată și a fost reținută

cauza de către instanța de apel pentru judecarea în fond a cauzei, are

caracterul unei hotărâri parțiale, și nu este deci susceptibilă de a fi atacată

separat cu recurs, ci doar o dată cu hotărârea prin care se finalizează

judecata în apel, numai această ultimă hotărâre având caracter definitiv.

În consecință,

recursul urmează a fi respins, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca

inadmisibil recursul declarat de Consiliul Local al Municipiului Slobozia

împotriva deciziei 316 din 10 septembrie 2002 a Curții de Apel București,

secția a IV-a civilă.

Irevocabilă

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 21 martie 2003.