ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1133/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de Consiliul Local al Municipiului Slobozia împotriva deciziei nr.316 din 10 septembrie 2002 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă. La apelul nominal s-au prezentat consilier juridic R.D.care reprezintă recurentul pârât Consiliul Local al Municipiului Slobozia și pe intimatul pârât Primarul Municipiului Slobozia și intimatul reclamant C.H.reprezentat de avocat F.R. Procedura completă. Curtea constatând că nu mai sunt alte chestiuni prealabile acordă cuvântul părților invitându-le să se refere și la aspectul privind admisibilitatea recursului. Consilier juridic R.D.arată că recursul este admisibil solicitând admiterea lui așa cum a fost formulat.

Avocat F.R arată că recursul nu este admisibil și solicită respingerea lui. C U R T E A Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 3 octombrie 2001 la Tribunalul Ialomița, reclamantul C.H.a chemat în judecată pe Primarul Municipiului Slobozia cerând anularea dispoziției numărul 350 din 28 septembrie 2001 prin care i-a fost respinsă cererea privind restituirea în natură a terenului loc de casă situat în Slobozia str.M.Basarab nr.272. În motivarea cererii a arătat că prin Decretul nr.256/1985 s-a dispus exproprierea imobilului casă de locuit și a terenului aferent în suprafață de 1500 m.p. ce au aparținut părinților săi ai căror moștenitor este.

A mai arătat că scopul prevăzut în actul de expropriere nu a fost realizat (un ansamblu de locuințe), iar în prezent terenul este liber și are destinația de parc. Prin sentința civilă nr.114 F din 11 februarie 2002, Tribunalul Ialomița a respins cererea pentru lipsa calității procesuale active. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că reclamantul nu era proprietarul bunurilor expropriate la data preluării, iar prin actele depuse nu a probat calitatea de moștenitor a titularilor dreptului de proprietate. Împotriva acestei hotărâri reclamantul a formulat apel, criticând hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie. Reclamantul arată că a moștenit imobilul împreună cu frații săi, fiind ulterior și moștenitorul acestora.

Aspectul că reclamantul nu este trecut pe tabelul decretului de expropriere nu înseamnă că nu era proprietarul bunurilor expropriate. Prin decizia nr.316 din 10 septembrie 2002, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a admis apelul, a anulat sentința, urmând a se evoca fondul după rămânerea irevocabilă a deciziei. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că tribunalul greșit a apreciat lipsa de calitate procesuală activă a reclamantului de a cere restituirea în natură a imobilului corespunzător cotei sale de proprietate de ¼ deținută la data preluării bunului. Împotriva acestei decizii, Consiliul Local al Municipiului Slobozia a declarat recurs invocând motivul de casare prevăzut de art.304 pct.9 C.proc.civ.și criticând hotărârea în esență pentru că reclamantul nu a demonstrat calitatea de moștenitor a titularilor dreptului de proprietate.

Recursul este inadmisibil. În conformitate cu prevederile art.297 alin.1 din C.proc.civ.astfel cum a fost modificat prin O.U.G.nr.138/2000, în cazul în care prima instanță a respins sau a anulat cererea de chemare în judecată, fără a intra în cercetarea fondului, și instanța de apel, găsind apelul întemeiat a anulat hotărârea apelată, va evoca fondul și va judeca procesul pronunțând o hotărâre definitivă. În redactarea acestui text de lege anterioară modificării lui prin O.U.G.nr.138/2000, în situația în care prima instanță nu intra în cercetarea fondului instanța de apel desființa hotărârea atacată și dispunea trimiterea cauzei spre rejudecare, instanței de fond.

Rațiunea modificării prevederilor art.297 alin.1 din C.proc.civ.a fost aceea de a evita trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, pentru a putea fi asigurată judecarea cauzelor cu celeritate, posibilă fără a fi private părțile de un grad de jurisdicție, datorită caracterului devolutiv al căii de atac a apelului. Evocarea fondului și judecarea procesului se realizează în înțelesul devolutiv specific căii ordinare de atac a apelului, și atâta timp cât judecata nu a fost finalizată, prin hotărârea definitivă la care se referă prevederile art.297 alin.1 din codul de procedură civilă, astfel cum a fost modificat prin O.U.G.nr.138/2000 nu poate fi exercitată calea de atac a recursului.

La atare situație, decizia prin care a fost anulată hotărârea apelată și a fost reținută cauza de către instanța de apel pentru judecarea în fond a cauzei, are caracterul unei hotărâri parțiale, și nu este deci susceptibilă de a fi atacată separat cu recurs, ci doar o dată cu hotărârea prin care se finalizează judecata în apel, numai această ultimă hotărâre având caracter definitiv. În consecință, recursul urmează a fi respins, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge ca inadmisibil recursul declarat de Consiliul Local al Municipiului Slobozia împotriva deciziei 316 din 10 septembrie 2002 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă. Irevocabilă Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 martie 2003.