ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 21.02.2003

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 700/2003

HOTĂRÂRE
21.02.2003
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 700/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Decizia nr.700                                                                                                                                                   Dosar

nr.548/2003

S-a luat în examinare, în camera de consiliu, conflictul

negativ de competență ivit între Judecătoria Alba Iulia și Curtea de Apel

București cu privire la soluționarea litigiului dintre reclamanții S.G.,

S.P.O.și pârâta Activitatea pentru Valorificarea Activelor Bancare – AVAB.

În lipsa

părților care nu au fost citate.

Asupra

conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea

înregistrată la 28 mai 2002 pe rolul Judecătoriei Alba Iulia, reclamanții S.G.

și S.P.O.au chemat în judecată pe pârâta Activitatea pentru Valorificarea

Activelor Bancare – AVAB, solicitând constatarea nulității absolute a

contractului de ipotecă încheiat de ei cu antecesoarea pârâtei, BRCE, cu

privire la imobilul proprietatea lor, situat în localitatea Limba, înscris în

CF nr. 377.

Prin sentința

civilă nr.2741/24 iunie 2002, Judecătoria Alba Iulia a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, în baza art.158

C.proc.civ., raportat la art. 19

19

din Legea nr.409/2001 pentru

aprobarea O.U.G.nr.51/1998.

A reținut

instanța că, potrivit textului invocat, cererile de orice natură privind

drepturile și obligațiile în legătură cu activele bancare preluate de

Activitatea pentru Valorificarea Activelor Bancare sunt de competența Curții de

Apel în raza căreia se află sediul său.

La rândul său,

Curtea de Apel București, secția a III- a civilă a pronunțat, prin sentința nr.

26/24 octombrie 2002 o hotărâre de declinare a competenței în favoarea

Judecătoriei Alba Iulia.

Pentru a

pronunța această sentință, instanța a reținut că textul invocat de prima

instanță investită exclude de la aplicarea sa pe debitorii definiți de art. 19

12

din Legea nr.409/2001, iar reclamanții din cauză fac parte tocmai

din categoria persoanelor exceptate.

De aceea, constatând ivit conflictul negativ de

competență, Curtea de Apel București a trimis cauza la Curtea Supremă de

Justiție pentru a pronunța un regulator de competență.

Curtea, constatând că este competentă, potrivit art. 22

alin. 3 din C.proc.civ., urmează a pronunța un regulator de competență,

stabilind că acest litigiu urmează a fi soluționat de instanța inițial

investită, Judecătoria Alba Iulia,  pentru următoarele considerente:

Reclamanții,

indicând temeiul în drept al acțiunii lor, având ca obiect constatarea

nulității unui contract de ipotecă cu privire la imobilul situat în comuna

Cuigud, sat Limba nr. 101, Județul Alba, înscris în cartea funciară, au indicat

Legea nr. 7/1996, iar ca normă de procedură, art. 10 pct. 2 C.proc.civ. care

vizează acțiunile în prestație tabulară.

În speță,

fiind vorba de încheierea unui contract cu o parte contractantă, obiect al unei

reorganizări și supravegheri supus unei legi speciale, s-a pus în discuție

competența de soluționare a cauzei.

Într-adevăr,

prin art. 19

19

din Legea nr.409/17 iulie 2001 pentru aprobarea

O.U.G.nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, text situat sub

capitolul “Reguli speciale privind soluționarea litigiilor” se stabilește

competența Curții de apel în a cărei rază teritorială se află sediul sau

domiciliul pârâtului, pentru cereri de orice natură privind drepturile și

obligațiile în legătură cu activele bancare preluate de Autoritatea pentru

Valorificarea Activelor Bancare, cu excepția celor ce privesc debitorii

definiți în art. 19

12

.

Cum corect a

observat Curtea de Apel București, reclamanții, în calitate de persoane fizice

care au constituit garanții pentru restituirea unui credit contractat la fosta

Bancorex SA, cesionate prin lege la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor

Bancare, se încadrează, potrivit art. 19

12

lit. c din Legea

nr.409/2001 printre debitorii în legătură cu care competența nu este cea

specială, stabilită prin art. 19

19

din același act normativ.

Ca atare, competența de soluționare a cauzei revine

instanței de drept comun, investite corect prin acțiune, anume Judecătoria Alba

Iulia căreia i se va trimite dosarul pentru continuarea  judecății.

LEGII

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe

reclamanții S.G. și S.P.O.și pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor

Bancare – AVAB – în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, căreia i se trimite

dosarul.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 21 februarie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, decizie (scj.ro #83607)
Cerere de radiere a ipotecii.Competență materială art.45 din O.U.G nr.51/1998 art.315 C.proc.civ. În cazul cererilor de orice natură privind drepturile și obligațiile în legătură cu activele bancare preluate de AVAB,inclusiv cele formulate
ÎCCJ 2004-03-09
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 913/2004
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Judecătoria Brăila sub nr. 8092/2003, reclamanții A.G. și A.V. au chemat în judecată în calitate de pârâtă A.V.A.B. București
ÎCCJ 2004-03-09
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 912/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 8093/2003, reclamanții B.Z. și A.V. au chemat în judecată, în calitate de pârâtă A.V.A.B. București, pentru ca, prin hot
ÎCCJ 2004-09-15
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2639/2004
Deliberând asupra conflictului negativ de competență: Prin sentința comercială nr. 3637 din 15 martie 2004, Tribunalul București a declinat competența de soluționare a cauzei, privind pe reclamanta SC S.D. SA și pârâții A.E. Buftea SRL, S.F
ÎCCJ 2003-04-11
0,92
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2258/2003
sentință, în sensul că a admis acțiunea reclamantei și a dispus anularea contractului de ipotecă nr. 14 autentificat sub nr. 5201 din 13 octombrie 1998. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut din probele noi, adminis
Sursă