ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2639/2004
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2639/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Deliberând asupra
conflictului negativ de competență:
Prin sentința comercială nr.
3637 din 15 martie 2004, Tribunalul București a declinat competența de
soluționare a cauzei, privind pe reclamanta SC S.D. SA și pârâții A.E. Buftea
SRL, S.F. și B.R.N., având ca obiect cererea de constatare a nulității
contractului de garanție imobiliară din 16 decembrie 1995, în favoarea Curții
de Apel București.
Pentru a pronunța această
sentință, Tribunalul București a reținut că, potrivit art. 45 din O.U.G. nr. 51/1998,
cererile de orice natură, privind valorificarea activelor bancare neperformante,
sunt de competența Curții de Apel București, iar în cauză reclamanta invocă
executarea silită ce urmează a fi începută de către A.V.A.B., prin preluarea
creditului bancar garantat cu ipotecă.
Curtea de Apel București,
prin sentința comercială nr. 71 din 27 aprilie 2004, a declinat la rândul său
competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, creând conflict
negativ de competență.
Se arată că A.V.A.B. nu are
calitate procesuală în dosar, reclamanta nu a chemat-o în judecată și, potrivit
principiului disponibilității, doar reclamanta stabilește cadrul procesual,
neputându-se extinde acțiunea și la A.V.A.B., dacă nu s-a cerut judecarea și în
contradictoriu cu aceasta.
Cum, în cauză, A.V.A.B. nu
are nici o calitate iar aplicarea art. 45 din O.U.G. nr. 51/1998 este
condiționată de îndeplinirea cerinței imperative ca A.V.A.B. să fie parte în
dosar, litigiul este de competența Tribunalului București, potrivit art. 2 alin.
(1) lit. a) C. proc. civ., litigiul fiind neevaluabil în bani.
Analizându-se conflictul
negativ de competență, potrivit art. 21 și 22 C. proc. civ., se constată că
obiectul acțiunii îl reprezintă constatarea nulității contractului de garanție,
acțiune care nu figurează printre cele prevăzute în art. 45 din O.U.G. nr. 51/1998,
nefiind o cerere privind valorificarea activelor bancare.
Chiar dacă acest contract
vizează garantarea unui credit care a devenit neperformant și urmează a se
porni executarea silită, conform art. 41 din O.U.G. nr. 51/1998, până când A.V.A.B.
nu va figura parte în proces, nu se pot invoca normele speciale de competență.
stabilite în considerarea acestei autorități.
Cadrul procesual dat de
acțiunea cu care a fost investit Tribunalul București nu poate fi modificat
decât de reclamant și acesta nu a chemat în judecată și A.V.A.B., astfel că,
neregăsindu-se condiția prevăzută de art. 44 din O.U.G. nr. 51/1998, ca A.V.A.B.
să fie parte în cauză, rezultă că aparține Tribunalului București competența de
soluționare a acțiunii, în constatarea nulității contractului de garanție
imobiliară.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Stabilește competența
soluționării cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VI-a
comercială.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi, 15 septembrie 2004.