ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2597/2003

S-a luat în

examinare recursul declarat de reclamanții G.X., G.I.N.împotriva deciziei nr.32

C din 20 februarie 2002 a Curții de Apel Constanța, Secția civilă.

La apelul

nominal s-au prezentat recurenții-reclamanți G.X. și G.I.N.prin avocat A.V.,

intimatul-pârât Muzeul de Arheologie „Callatis” Mangalia, prin consilier

juridic F.P.F..

Procedura

completă.

Nefiind

chestiuni prealabile Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului cu care a

fost investită.

Avocat A.V.

solicită admiterea recursului casarea deciziei 32 din 20 februarie 2002 a

Curții de Apel Constanța în sensul respingerii apelului declarat de Muzeul de

Arheologie „Callatis” Mangalia și admiterii apelului reclamanților.

Consilier

juridic F.P.F. solicită respingerea recursului ca nefondat, în temeiul art.312

alin.(1) teza a II-a din C.proc.civ..

C U R T E A

Asupra

recursului de față:

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința

civilă nr.624 din 10.09.2001 a Tribunalului Constanța, s-a admis în parte

acțiunea în revendicare formulată de reclamanții G.X. și G.I.N., în

contradictoriu cu pârâtul Muzeul de Arheologie „Calatis” Mangalia și pe cale de

consecință pârâtul a fost obligat să lase reclamanților deplină proprietate și

liniștită posesie cu privire la terenul în suprafață de 300 m

2

și

construcție, situat în municipiul Mangalia, str.Izvorului nr.3; precum și la

plata sumei de 139.950.000 lei cu titlu de daune reprezentând lipsa folosinței

imobilului în litigiu, pe perioada: 1.11.1997-30.06.2001; s-au respins ca

nefondate celelalte pretenții civile; s-a respins excepția lipsei calității

procesuale pasive a pârâtului.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a reținut că prin sentința civilă nr.688/8.04.1997 a

Judecătoriei Mangalia s-a constatat în mod irevocabil, în contradictoriu cu

Consiliul Local al Municipiului Mangalia că reclamanții sunt proprietarii

imobilului situat în Municipiul Mangalia, str.Izvorului nr.3, în care

funcționează sediul administrativ al Muzeului de Arheologie „Calatis” Mangalia.

S-a mai reținut

faptul că reclamanții în calitate de proprietari ai imobilului în litigiu au

fost lipsiți de fructele civile reprezentând chirie în cuantum de 139.950.000

lei pe perioada 1.11.1997-30.06.2003, conform raportului de expertiză f.69-76

dosar fond.

Curtea de Apel

Constanța prin decizia civilă nr.32/C/20.02.2002, a respins ca nefondat apelul

declarat de reclamanții G.X. și G.I.N., împotriva sentinței civile

nr.624/10.09.2001 a Tribunalului Constanța; a admis apelul declarat de pârâtul

Muzeul de Arheologie „Calatis” Mangalia, împotriva aceleiași sentințe și pe

cale de consecință: a schimbat în tot sentința atacată iar pe fond a respins

acțiunea formulată de reclamanți.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de apel a reținut că reclamanții nu au reușit să facă dovada

dreptului de proprietate cu privire la imobilul – teren în suprafață de 300 m

2

și construcție – situat în municipiul Mangalia, str.Izvorului nr.3. Că din

înscrisurile produse în faza de apel rezultă că pentru imobilul din strada

Jdanov nr.1, în registrul de rol nr.491 este înregistrat contribuabilul O.C. și

nu H.D..

S-a mai reținut

că sentința civilă nr.668/1997 a Judecătoriei Mangalia, de care se prevalează

reclamanții în sensul că aceasta reprezintă titlul lor de proprietate, nu s-a

pronunțat în contradictoriu cu Statul Român, respectiv Consiliul Local Mangalia

în patrimoniul căreia se află imobilul în litigiu.

Împotriva

deciziei civile mai sus menționată au declarat recurs reclamanții, criticând-o

ca fiind netemeinică și nelegală – invocând art.304 pct.9, 10 C.proc.civ.–

deoarece:

- Instanța de

apel în mod greșit a considerat că procesul ce a făcut obiectul sentinței

civile nr.668/1997 a Judecătoriei Mangalia, trebuia să se judece în

contradictoriu cu Consiliul Local Mangalia, devreme ce acesta nu avea nici un

drept cu privire la imobilul în litigiu;

- Instanța de

apel, a refuzat să recunoască efectele sentinței judecătoriei nr.668/8.04.1997

a Judecătoriei Mangalia irevocabilă, ce are putere de lucru judecat;

- Instanța de

apel a făcut o aplicare greșită a dispozițiilor Legii nr.213/1998 atunci când a

statuat că muzeele sunt proprietate publică de interes local și nu se restituie

în natură;

- În mod greșit

instanța de apel a invocat în sprijinul ideii că D. H. (autorul reclamanților)

nu ar fi proprietarul imobilului din str.Izvorului nr.3 (fost J.), un înscris

din care rezultă că în registrul 1/1950 la nr.de rol 491 este înregistrat

contribuabilul O.C.

Recursul este

fondat pentru următoarele considerente.

Revendicarea

este acțiunea reală prin care proprietarul care nu mai are posesiunea bunului

său, în temeiul dreptului de proprietate, cere restituirea acestuia de la

persoana ce îl deține fără drept.

Regula înscrisă

în art.1169 C.civ., este aplicabilă și în materia dovedirii proprietății,

reclamantul fiind acela care trebuie să facă dovada pozitivă că el este

titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat.

În speță,

obiectul litigiului îl constituie imobilul – construcție și teren în suprafață

de 300 m

2

situat în Municipiul Mangalia str.Izvor nr.3 fostă Jdanov.

Reclamanții

G.X. și G.I.N.nu au făcut dovada pozitivă că sunt titularii dreptului de

proprietate cu privire la imobilul revendicat. Titlu – sentința civilă

nr.668/8.04.1997 a Judecătoriei Mangalia – de care se prevalează reclamanții

reprezintă doar o acțiune în constatare și nu un mod de dobândire al dreptului

de proprietate cu privire la imobilul în litigiu, în condițiile art.644-645

C.civ. Acest lucru cu atât mai mult cu cât din înscrisurile produse în apel ce

emană de la Primăria Mangalia – f.26-29, rezultă că pentru imobilul din strada

Jdanov nr.1 (în prezent Izvor nr.3), în registrul nr.1/1950, la nr.de rol 491

este înregistrat contribuabilul O.C. și nu H.D.

Este adevărat

faptul că reclamanții au pus în faza de recurs – f.12-22 acte care fac vorbire

despre imobilul în litigiu, dar care nu întrunesc condițiile prevăzute de

art.644-645 C.civ.

Așa fiind,

soluția pronunțată de instanța de apel este nelegală, impunându-se admiterea

recursului declarat de reclamanți, în baza art.312 și art.313 cod procedură

civilă, casarea deciziei atacate cu consecința rejudecării apelurilor declarate

de reclamanți și de pârâtul Muzeul de Arheologie „Calatis” Mangalia, de aceeași

instanță – Curtea de Apel Constanța – secția civilă.

Cu ocazia rejudecării,

instanța de trimitere va ordona efectuarea unei expertize tehnice pentru

identificarea imobilului în litigiu pe baza actelor de proprietate ce se vor

depune de reclamanți, acte care să întrunească condițiile prevăzute de

art.644-645 C.civ.

Aceeași

instanță de trimitere va analiza solicitarea reclamanților referitoare la plata

fructelor civile (chirie) provenind din lipsa de folosință a imobilului în

litigiu, precum și cele invederate de pârâtul Muzeul de Arheologie „Calatis”

Mangalia, în motivele de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul

declarat de reclamanții G.X. și G.I.N.împotriva deciziei 32 C din 20 februarie

2002 a Curții de Apel Constanța, Secția civilă, pe care o casează și trimite

cauza spre rejudecarea apelurilor formulate de reclamanți și de pârâtul Muzeul

de Arheologie „Callatis” Mangalia, Curții de Apel

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 17 iunie 2003.