ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 86/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1560,

pronunțată la data de 19 noiembrie 2001, în dosarul nr. 1601/2001, Curtea de

Apel București, secția de contencios administrativ, a admis acțiunea formulată

de Primăria orașului Fundulea și a anulat decizia nr. 1 din 2 aprilie 2001, emisă

de Direcția Generală a Finanțelor Publice Călărași și în parte, procesul-verbal

nr. 1640 din 22 februarie 2001, încheiat de Serviciul de Audit Intern din

cadrul acestei direcții generale, în ceea ce privește măsura de recuperare a

sumelor acordate cu titlu de salariu.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța de fond a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal al Inspecției

de Audit Intern din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Călărași,

efectuat la Primăria orașului Fundulea, s-a constatat, între altele, că bugetul

localității a fost prejudiciat cu suma totală de 23.764.201 lei, reprezentând

salarii acordate necuvenit, în favoarea a trei funcționari, care au fost numiți

nelegal în funcțiile de secretar, șef de birou și respectiv, șef de serviciu,

răspunzător fiind primarul orașului.

Totodată, prin același proces-verbal

s-a dispus ca cele trei persoane să revină pe posturi de execuție, pentru

posturile respective de conducere să fie organizate concursuri, iar suma

plătită necuvenit să fie recuperată potrivit prevederilor legale.

Prin decizia nr. 1 din 2 aprilie

2001, emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice Călărași, contestația

formulată de Primăria orașului Fundulea a fost respinsă, reținându-se că

potrivit prevederilor art.9 din Legea nr. 188/1999, privind Statutul

funcționarilor publici, funcțiile de conducere se pot ocupa numai prin concurs

sau examen, astfel că, pe cale de consecință, salarizarea persoanelor

respective a fost nelegală.

În motivarea soluției, instanța de

fond a considerat că salarizarea persoanelor respective, care au fost numite

temporar în funcții de conducere, s-a făcut în concordanță cu prevederile art.

20 din H.G. nr. 281/1993.

Împotriva acestei hotărâri a

formulat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice Călărași, criticând-o

pentru următoarele motive:

- hotărârea este nelegală, pentru că

au fost încălcate prevederile art. 12 alin. (1) din O.U.G. nr. 13/2001, apobată

și modificată prin Legea nr. 506/2001, potrivit cărora participarea

procurorului era obligatorie;

- hotărârea a fost pronunțată cu

aplicarea greșită a legii, numirile în funcții de conducere făcându-se fără

concurs, cu încălcarea prevederilor art. 68 din Legea nr. 188/1999, astfel că

salariile acestora au fost acordate în mod necuvenit.

Recursul este nefondat.

În legătură cu primul motiv de

recurs, trebuie reținut că temeiul acțiunii l-au constituit prevederile art. 26

alin. (7) din O.G. nr. 119/1999, privind auditul intern și controlul financiar

preventiv, modificată și completată prin O.U.G. nr. 72/2001 și aprobată cu

modificări prin Legea nr. 301/2002, iar nu reglementările din O.U.G. nr.

13/2001.

Oricum, reprezentantul recurentei,

constatând că la judecarea cauzei, participase, totuși, și reprezentantul

Ministerului Public, și-a retras acest motiv de recurs.

În ceea ce privește criticile asupra

fondului cauzei, acestea sunt neîntemeiate.

Astfel, numirea în funcția de

secretar al orașului Fundulea, pentru perioada în litigiu, s-a făcut prin

Ordinul nr. 308 din 15 august 2000, emis de prefectul județului, care a dispus

ca până la ocuparea postului prin concurs, atribuțiile să fie îndeplinite de

numita V.M.

Prin Ordinul nr. 296 din 20

noiembrie 2000, primarul orașului a reluat, practic, dispozițiile ordinului de

mai sus, în ceea ce privește funcția de secretar, incluzându-i, totodată, pe

numiții S.C. și B.E., pentru funcțiile de șef serviciu și respectiv, șef birou.

Este adevărat că potrivit

prevederilor art. 68 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, privind Statutul

funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, numirea în

funcțiile publice de conducere se face pe bază de concurs, organizat de

autoritatea sau instituția publică, în limita posturilor vacante, dar potrivit

prevederilor art. 103, dispozițiile acestei legi se completează cu prevederile

legislației muncii.

Deci, cum această lege nu are

reglementări cu privire la situațiile excepționale, care impun numirea

temporară în unele funcții publice, rezultă că pentru aceste situații,

dispozițiile legii se completează cu prevederile din legislația muncii.

Dar, în conformitate cu dispozițiile

H.G. nr. 281/1993, numirile temporare într-o funcție sunt permise, art. 20 din

această hotărâre prevăzând că persoanele numite temporar în locul unei persoane

cu funcție de conducere, va primi, pe lângă salariul de bază al funcției, și

indemnizația corespunzătoare funcției pe care au exercitat-o.

Or, în cauză, nu s-a constatat că în

perioada în litigiu, persoanele respective au exercitat atribuțiile funcției în

care au fost numite, până la organizarea concursului, astfel că, în mod corect,

instanța de fond a reținut legalitatea salarizării acestora, corespunzător

funcțiilor respective.

Astfel fiind, criticile invocate de

recurentă sunt neîntemeiate, urmând ca recursul să fie respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Călărași, împotriva

sentinței civile nr. 1560 din 19 noiembrie 2001 a Curții de Apel București,

secția de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 16 ianuarie 2003.