ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3596/2003

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea formulată la data de

12 februarie 2003 și depusă la Curtea de Apel Timișoara, reclamantul L.N. a

chemat în judecată Casa Județeană de Pensii și alte Drepturi de Asigurări

Sociale Caraș-Severin și a solicitat ca. în contradictoriu cu pârâta, să se dispună

anularea hotărârii nr. 104 din 6 noiembrie 2002 și obligarea acesteia să emită

o nouă hotărâre, prin care să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr.

309/2002, pentru stagiul militar efectuat în perioada 5 mai 1952 – 31 august

1955, drepturi ce pretinde a i se acorda, începând cu data de 9 iulie 2002.

A precizat reclamantul, în acțiune,

că a efectuat stagiul militar în detașamente de muncă, potrivit înscrierilor

din livretul militar „unitate de lucru”.

Prin sentința civilă nr. 119 din 15

aprilie 2003, Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios

administrativ, a respins acțiunea formulată de reclamantul L.N., ca nefondată.

În motivarea soluției, s-a reținut că cererea reclamantului nu se încadrează în

prevederile art. 1 din Legea nr. 309/2002.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs, reclamantul L.N., solicitând să se constate că instanța a

pronunțat soluția, cu aplicarea greșită a legii, întrucât reclamantul a

efectuat stagiul militar în detașamente de muncă.

Recursul este fondat și se va admite

pentru considerentele următoare:

În conformitate cu prevederile art.

129 alin. (5) C. proc. civ., judecătorul are îndatorirea să stăruie, prin toate

mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului

în cauză, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale, putând

ordona în acest sens, administrarea probelor pe care le consideră necesare,

chiar dacă părțile se împotrivesc.

Curtea constată că în cauză

reclamantul a depus la instanța de fond, copia livretului militar în care se

înscrie efectuarea stagiului militar în „unitate de lucru”, declarațiile a doi

martori, „colegi de armată” cu reclamantul la Detașamentul de muncă din

Caransebeș și care au obținut, prin hotărâri ale Casei județene de pensii, recunoașterea

calității de beneficiari ai prevederilor Legii nr. 309/2002, ca și adeverința

nr. 66415/2003 emisă de Ministerul Administrației și Internelor.

Instanța nu a analizat aceste probe,

deși, așa cum s-a precizat, avea această obligație, conform art. 129 C. proc.

civ., astfel că sentința pronunțată este nelegală.

În consecință, Curtea va admite recursul, va casa

sentința și în baza art. 313 C. proc. civ., va trimite cauza spre rejudecare,

aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de L.N.,

împotriva sentinței civile nr. 119 din 15 aprilie 2003 a Curții de Apel

Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ.

Casează sentința atacată, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare, aceleiași instanțe.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 octombrie 2003.