ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 903/2003

S-a luat în examinare recursul declarat de Consiliul Județean Hunedoara împotriva sentinței civile nr.313 din 14 noiembrie 2001 a Curții de Apel Alba Iulia – Secția comercială și de contencios administrativ. La apelul nominal s-au prezentat intimații-reclamanți B.A. și S.B. asistați de avocatul K.I., lipsind recurentul-pârât Consiliul Județean Hunedoara și intimatul-pârât Consiliul Local al municipiului Deva. Procedura completă. Avocatul K.I. a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat cu cheltuieli de judecată, potrivit dovezilor anexate la dosar (filele 37,38 și 39 dosar recurs). C U R T E A Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr.313/2001 pronunțată la data de 14 noiembrie 2001 în dosarul nr.3731/2001, Curtea de Apel Alba Iulia, Secția comercială și de contencios administrativ a admis acțiunea formulată de reclamanții B.A.

și S.B. împotriva Consiliului Județean Hunedoara care a fost obligat să efectueze procedura prealabilă și să se pronunțe, în termen de 90 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, dacă imobilul proprietatea reclamanților, situat în municipiul Deva, str. Depozitelor, zona Matex, înscris în C.F. 41/N/a Deva nr.top 377/14/2 este de utilitate publică pentru obiectivul „prelungirea b-dului Bălcescu Nou”. Totodată, prin aceeași hotărâre, Curtea de apel a luat act de renunțarea reclamanților la judecată împotriva Consiliului Local Deva. Pentru a pronunța această soluție, Curtea de apel a reținut, în esență, următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Hunedoara, care și-a declinat competența prin sentința civilă nr.489/CA din 21.03.2001, reclamanții au cerut obligarea Consiliului Județean Hunedoara și a Consiliului Local Deva să se pronunțe cu privire la declararea utilității publice a imobilului proprietatea lor, identificat mai sus.

În motivarea acțiunii, reclamanții au susținut că, la cererea lor, Consiliul Local Deva a refuzat eliberarea certificatului de urbanism și a autorizației de construire pe acel teren a unui obiectiv economic, cu motivarea că terenul respectiv este afectat de planul urbanistic general aprobat prin HCL nr.39/1996 pentru construirea obiectivului „prelungirea bulevardului Bălcescu Nou”. În considerentele hotărârii, instanța de fond a motivat că, potrivit prevederilor art.10 din Legea nr.33/1994, Consiliul Județean Hunedoara era obligat să efectueze cercetarea prealabilă în vederea exproprierii pentru utilitate publică, așa cum i-a solicitat Consiliul Local Deva, care însă a tergiversat soluționarea, vătămând dreptul de proprietate al reclamanților.

Împotriva acestei soluții a formulat recurs Consiliul Județean Hunedoara susținând că instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală, admițând o acțiune introdusă tardiv în raport cu prevederile art.5 din Legea nr.29/1990 și, totodată, netemeinică deoarece acest consiliu nu poate declanșa procedura cercetării prealabile în vederea exproprierii, fără inițiativa Consiliului Local Deva, potrivit Regulamentului aprobat prin H.G. nr.583/1994. Recursul este nefondat.

Este de necontestat că, prin adresa nr.16471/2000, Consiliul Local Deva a comunicat reclamanților, referindu-se la cererea acestora de eliberare a certificatului de urbanism pentru construirea unei fabrici de băuturi răcoritoare și depozit en-gros, că prin PUG aprobat prin HCL nr.223/1999 și PUZ elaborat cu HCL nr.78/1995 și aprobat cu HCL nr.39/1996, s-a stabilit să se construiască B-dul Bălcescu Nou în zona amplasării terenului proprietarea reclamanților, afectat astfel de un obiectiv de utilitate publică. În mod judicios a reținut instanța de fond că, în conformitate cu prevederile art.7 din Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utitlitate publică, utilitatea publică se declară de către Guvern pentru lucrările de interes național și de către consiliile județene și, respectiv, de Consiliul General al Municipiului București pentru lucrările de interes local.

De asemenea, că potrivit prevederilor art.8 din aceeași lege, declararea utilității publice se face după efectuarea unei cercetări prealabile și condiționat de înscrierea lucrării în planurile urbanistice și de amenajare a teritoriului, care conform art.9 se efectuează de o comisie numită, în cazul lucrărilor de interes local, de către delegația permanentă a consiliului județean, comisia lucrând potrivit procedurii stabilite prin Regulamentul aprobat prin H.G.nr.583/1994. Cererea reclamanților, adresată de reclamanți Consiliului Județean Hunedoara, a fost trimisă de acesta, cu adresa nr.3530/ 25.08.2000, Consiliului Local Deva pentru a confirma realitatea susținerilor, la care Consiliul Local Deva a răspuns cu adresa nr. 14208 din 24.10.2000, comunicând Consiliului Județean Hunedoara documentațiile referitoare la terenul respectiv.

Apreciind că tergiversarea soluționării cererii de către cele două autorități echivalează cu un refuz nejustificat al acestora de rezolvare a cererii reclamanților referitoare la un drept recunoscut de lege, în mod just instanța de fond a considerat că aceștia s-au adresat în termenul de un an prevăzut de art.5 din Legea nr.29/1990 privind contenciosul administrativ. Astfel fiind, rezultă că primul motiv invocat de recurent este neîntemeiat. În ceea ce privește cel de-al doilea motiv, rezultă că, într-adevăr, potrivit prevederilor art.8 și 9 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr.583/1994, dosarul pentru cercetarea prealabilă se depune de către inițiatorul lucrării la secretariatul comisiilor, care fiind incomplet se returnează inițiatorului în termen de cel mult 5 zile de la înregistrare.

Dar, în privința parcurgerii acestei faze, instanța de fond a reținut în mod judicios că autoritățile publice în cauză au tergiversat în mod abuziv soluționarea cererii reclamanților. Oricum, lipsa unei documentații complete în vederea declanșării procedurii declarării utilității publice, ca urmare a atitudinii inițiatorului – Consiliul Local Deva, nu poate fi invocată drept temei de către organul obligat de lege să realizeze această procedură – Consiliul Județean Hunedoara, ci ca o probă a interesului în declararea/ nedeclararea utilității publice. Susținerea recurentului cum că, în lipsa unei documentații complete din partea inițiatorului – Consiliul Local Deva, hotărârea instanței de fond nu poate fi executată, este greșită, din moment ce instanța nu a dispus ca autoritatea pârâtă să declare utilitatea publică în privința terenului respectiv, ci a dispus ca în termenul respectiv să stabilească dacă acel teren este sau nu de utilitate publică.

Astfel fiind, recursul de față este neîntemeiat și urmează să fie respins ca atare, recurentul urmând să fie obligat și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 4.884.600 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de Consiliul județean Hunedoara împotriva sentinței civile nr.313 din 14 noiembrie 2001 a Curții de Apel Alba Iulia – Secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Obligă Consiliul județean Hunedoara la plata sumei de 4.884.600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intimații reclamanți. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 martie 2003.