ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2733/2005

Asupra contestației în

anulare de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la

data de 9 martie 2004, la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de

contencios administrativ, Consiliul Județean Hunedoara a formulat contestație

în anulare împotriva deciziei nr. 903 din 6 martie 2003, pronunțată de această

secție, în dosarul nr. 412/2002, invocând prevederile art. 317 - 321 C. proc.

civ. și susținând, în esență, că în mod greșit s-a reținut de către instanța de

recurs, că, prin adresa nr. 14208 din 24 octombrie 2000, Consiliul Local Deva a

comunicat Consiliului Județean, documentația prevăzută de dispozițiile Legii nr.

33/1994.

De asemenea, a mai susținut

că era necesar ca instanța de fond să oblige și pârâtul Consiliul Local Deva să

depună la secretariatul Comisiei, documentația necesară declanșării procedurii

cercetării prealabile emiterii hotărârii de declarare a terenului respectiv, ca

fiind utilitate publică.

Contestația în anulare este

nefondată.

Prin decizia nr. 903 din 6

martie 2003, pronunțată de secția de contencios administrativ a Curții Supreme

de Justiție, a fost respins, ca nefondat, recursul formulat de Consiliul

Județean Hunedoara împotriva sentinței civile nr. 313 din 14 noiembrie 2001, a

Curții de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, prin

care acesta fusese obligat să efectueze procedura cercetării prealabile și să

se pronunțe în termen de 90 de zile de la data rămânerii irevocabile a

hotărârii, dacă imobilul proprietatea reclamanților B.A. și B.S., situat în

municipiul Deva, înscris în C.F. 41/N/ a Deva nr. top 377/14/2, este de

utilitate publică pentru obiectivul „prelungirea B-dului B.N.”.

În motivarea soluției,

instanța de fond a reținut că, la cererea reclamanților, Consiliul Local Deva a

refuzat eliberarea certificatului de urbanism și a autorizației de construire

pe acel teren, cu motivarea că acel teren este afectat de P.U.G., aprobat prin

H.C.L. nr. 39/1996, pentru construirea obiectivului „prelungirea B-dul B.N.”,

iar autoritatea competentă, potrivit prevederilor Legii nr. 33/1994 privind

exproprierea pentru cauză de utilitate publică, refuză să declanșeze și să

efectueze procedura cercetării prealabile adoptării hotărârii de declarare a

utilității publice.

Recursul declarat de

Consiliul Județean Hunedoara a fost respins, cu motivarea că soluția instanței

de fond este legală, autoritatea competentă fiind obligată legal să declanșeze

și să finalizeze procedura cercetării prealabile adoptării de declarare sau nu

a utilității publice pentru terenul respectiv, afectat de P.U.G.-ul aprobat

prin H.C.L. nr. 36/1996.

Susținerile făcute de

Consiliul Județean Hunedoara în cererea de față nu au fost încadrate de

contestator în vreunul dintre cazurile enumerate limitativ de art. 317 C. proc.

civ. și nici în cele prevăzute de art. 318 din același cod.

Analizând susținerile

făcute, rezultă că din formulările folosite, s-ar putea pretinde încadrarea

acestora în prevederile art. 318 alin. (1) teza I C. proc. civ., potrivit

cărora hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație, când

dezlegarea dată cauzei este rezultatul unei greșeli materiale.

Dar fiind vorba de un text

de excepție, noțiunea de greșeală materială nu poate fi interpretată extensiv,

pe această cale neputând fi valorificate critici care vizează fondul cauzei, ci

doar erori materiale evidente legate de aspectele formale ale judecății, cum ar

fi, spre exemplu, respingerea greșită, ca tardiv, a unui recurs, anularea

greșită, ca netimbrat, ori respingerea greșită a unui recurs, ca formulat de o

persoană fără calitate, etc.

Altfel, s-ar ajunge ca

printr-o modalitate nereglementată de lege, după recurs, să se creeze o nouă

cale de atac care să vizeze fondul cauzei, adică un recurs la recurs, ceea ce

este contrar prevederilor generale ale Codului de procedură civilă.

În concluzie, contestația în

anulare va fi respinsă ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în

anulare formulată de Consiliul Județean Hunedoara împotriva deciziei nr. 903

din 6 martie 2003 a Curții Supreme de Justiție, secția de contencios

administrativ, ca nefondată.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 21 aprilie 2005.