ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1745/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1745/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursurilor de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin sentința nr. 1179/C din 28 decembrie 2000,
pronunțată de Tribunalul Argeș, secția comercială și de contencios
administrativ, a fost respinsă acțiunea principală formulată de reclamanta SC
M.T. SA Câmpulung, județul Argeș împotriva pârâtei S.C.M.C. Câmpulung, județul
Argeș. De asemenea, a fost respinsă cererea de intervenție formulată de
intervenientul N.I. domiciliat în Câmpulung, județul Argeș.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond
a reținut că, potrivit raportului de expertiză întocmit de ing. A.Gh., C.R. a fost
realizat în anul 1969, în baza proiectului nr. C 1969, beneficiar fiind Sfatul
Popular Regional Argeș, care a alocat spații comerciale pârâților în litigiu.
La data intrării în vigoare a Legii nr. 15/1990, privind reorganizarea
societăților comerciale, spațiul nu era în administrarea pârâtei, ci era în
patrimoniul pârâtei, astfel că reclamanta SC M.T. SA nu a dobândit dreptul de
proprietate asupra spațiului.
Cererea de intervenție în interes propriu, formulată
de N.I. a fost respinsă, cu motivarea că dreptul la acțiunea în pretenții al
intervenientului s-a prescris, întrucât lucrarea a fost efectuată în perioada
anilor 1970.
Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de
contencios administrativ, prin decizia nr. 304/A-C din 14 mai 2001, a admis
apelul declarat de intervenientul N.I., domiciliat în Câmpulung, județul Argeș,
împotriva sentinței nr. 1179/C din 28 decembrie 2000, pronunțată de Tribunalul
Argeș, a schimbat în totul sentința în ceea ce îl privește și pe fond a admis
cererea de intervenție. Astfel, pârâta S.C.M.C. Câmpulung a fost obligată la
plata sumei de 4.896.261 lei, reprezentând contravaloare îmbunătățiri,
menținându-se în rest sentința. A fost anulat, ca insuficient timbrat, apelul
reclamantei, SC M.T. SA Câmpulung, împotriva aceleiași sentințe.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit
că apelul reclamantei nu a fost legal timbrat, în sensul că, deși, prin citația
emisă pentru termenul de judecată din 14 mai 2001, i s-a pus în vedere să
plătească suma de 19.822.500 lei cu titlu de taxă judiciară de timbru, sumă ce
a fost contestată verbal de reprezentantul apelantei, fără a fi îndeplinite
cerințele art. 18 din Legea nr. 146/1997, nu a achitat decât suma de 1.100.000
lei și 50.000 lei timbru judiciar. Această valoare de 1.100.000 lei a fost
stabilită arbitrar de către reclamantă, care, deși a contestat suma stabilită
de instanță, nu a satisfăcut obligația de plată a taxei judiciare în cuantumul
legal prevăzut de art. 11 și 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, și anume,
suma de 1.445.808 lei raportată la valoarea de 37.663.595 lei a spațiului
comercial în litigiu, stabilită prin raportul de expertiză, efectuat de
expertul A.Gh.
Referitor la apelul intervenientului, s-a considerat
că excepția prescripției, reținută de prima instanță, este nefondată, deoarece
spațiul a fost deținut de către intervenient până la data de 9 aprilie 1997,
când a fost restituit de către pârâtă la S.C.M.C. Câmpulung, ca urmare a
rezilierii contractului de închiriere nr. 2572 din 25 aprilie 1972, în baza adresei
nr. 241 din 18 februarie 1997, emisă de SC R.A. SRL al cărei asociat unic este
intervenientul. Îmbunătățirile efectuate de intervenient, și anume,
caloriferele și grilajul, estimate la valoarea de 4.896.261 lei de către
expertul T.P., cad în sarcina locatorului, potrivit art. 1421 C. civ.
Împotriva deciziei nr. 304/A-C din 14 mai 2001, pronunțată
de Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, au
declarat recurs reclamanta SC M.T. SA Câmpulung Argeș și pârâta S.C.M.C. Câmpulung
Muscel, care au criticat hotărârea instanței de apel pentru nelegalitate și
netemeinicie.
Recurenta-reclamantă SC M.T. SA Câmpulung Argeș a
criticat hotărârea instanței de apel, sub aspectul că, în mod greșit, s-a fixat
o taxă de timbru de peste 19 milioane lei, iar taxa plătită de 1.100.000 lei
este cea corectă și legală, deoarece valoarea imobilului revendicat este de
24.000.000 lei, conform unei expertize tehnice necontestate de nici o parte.
Recurenta-pârâtă S.C.M.C. Câmpulung Muscel a criticat
hotărârea instanței de apel sub aspectul că, în mod greșit, i-au fost acordate
intervenientului despăgubiri în cuantum de 4.896.261 lei, fără nici o
justificare.
Curtea, analizând materialul probator administrat în
cauză, în raport cu criticile aduse în cererile de recurs, constată că acestea
sunt nefondate, pentru următoarele considerente.
Referitor la recursul reclamantei SC M.T. SA
Câmpulung, corect a apreciat instanța de apel că se impune anularea apelului ca
insuficient timbrat. Valoarea spațiului comercial în litigiu, în suprafață de
25 mp, amplasat în partea de est a Complexului R., construcție realizată în
anul 1969, având o uzură de 47%, este de 37.663.595 lei, conform raportului de
expertiză tehnică întocmit de expertul A.Gh. De remarcat că, la acest raport de
expertiză tehnică, conform încheierii de ședință din 22 decembrie 2000, părțile
nu au formulat obiecțiuni, fiind de acord cu concluziile expertului. Taxa
judiciară de timbru conform dispozițiilor Legii nr. 146/1997, pentru o valoare
a spațiului comercial în litigiu de 37.663.595 lei era de 1.445.808 lei și nu
cum s-a apreciat de reclamantă, ci valoarea taxei judiciare de timbru este de
numai 1.100.000 lei.
Referitor la recursul pârâtei S.C.M.C. Câmpulung
Muscel, printr-o corectă și integrală apreciere a probelor, instanța de apel a
stabilit adevăratele raporturi juridice dintre părți, întinderea drepturilor și
obligațiilor, răspunderea care se instituie precum și cadrul legal aplicabil.
S-a dat o eficiență juridică maximă actelor
declarațiilor martorilor audiați, respectiv, I.M., M.Gh. și C.N.,
recunoașterilor la cele patru întrebări din interogatoriul luat reclamantei SC
M.T. SA Câmpulung, precum și raportului de expertiză întocmit de ing. T.P., care
a stabilit valoarea caloriferelor și a grilajului (dosar fond).
Astfel fiind, urmează a respinge, ca nefondate,
recursurile declarate de reclamanta SC M.T. SA Câmpulung Argeș și pârâta S.C.M.C.
Câmpulung Muscel, nefiind îndeplinite nici una din dispozițiile art. 304 C.
proc. civ., menținând, ca legală și temeinică, decizia nr. 304/A-C din 14 mai
2001, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios
administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de reclamanta SC
M.T. SA Câmpulung Argeș și pârâta S.C.M.C. Câmpulung Muscel, împotriva deciziei
nr. 304 din 14 mai 2001 a Curții de Apel Pitești, secția comercială și de
contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 21 martie
2003.