ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 744/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 744/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Cu cererea din 26 noiembrie 2001,
N.I. și D.M. au chemat în judecată Consiliul Local al orașului Filiași, pentru
a fi obligat să accepte transferul lor în interesul serviciului, dispus de
Direcția Sanitar-Veterinară Dolj, conform legislației în vigoare.
De asemenea, au solicitat obligarea
pârâtului, la înscrierea mențiunilor cuvenite în carnetul de muncă, la plata
drepturilor salariale aferente perioadei 1 aprilie – 1 septembrie 1999,
reactualizate, precum și a cheltuielilor de judecată.
La termenul din 12 februarie 2002,
Consiliul Local al orașului Filiași a formulat cerere reconvențională,
solicitând instanței să constate nulitatea absolută a scrisorii comune a
Departamentului Administrației Publice Locale și Ministerului Agriculturii și
Alimentației, prin care s-a dispus transferul personalului de la centrele
sanitar-veterinare, la consiliile locale.
Prin încheierea din 14 martie 2002,
Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și litigii de muncă, a dispus
judecarea celor două cereri și a fixat termen la 28 martie 2002, „pentru
înregistrarea cu număr de dosar a cererii reconvenționale”.
Aceeași instanță, prin încheierea
pronunțată în dosarul nr. 347/CM/2002, la 28 martie 2002, și-a declinat
competența de soluționare a cererii formulate de Consiliul Local al orașului
Filiași, în favoarea Curții de Apel Craiova.
Secția de contencios administrativ a
acestei din urmă instanțe, prin sentința nr. 216 din 1 iulie 2002, a respins
cererea reconvențională, reținând că actul atacat a fost emis cu respectarea
normelor juridice conținute în Legea nr. 189/1998, privind finanțele publice
locale, precum și în Legea bugetară nr. 36/1999.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs Consiliul Local al orașului Filiași.
Recurentul a susținut că prima
instanță a omis să analizeze apărarea sa în legătură cu nesocotirea
principiului autonomiei locale, de către autoritățile emitente ale scrisorii
comune, ce formează obiectul litigiului.
Totodată, a reținut eronat că
măsurile de transfer ale celor doi asistenți veterinari, anume N.I. și D.M.
sunt conforme cu dispozițiile Legii nr. 36/1999.
A concluzionat că în lipsa unor
dispoziții legale exprese și derogatorii de la dreptul comun, nici cele două
ministere și nici prefectul nu pot să oblige consiliile locale să preia
personalul Direcțiilor Sanitar-Veterinare.
Recursul este fondat, dar în sensul
considerentelor ce se vor expune în continuare.
Cum deja s-a arătat, obiectul
cererii principale care a format obiectul dosarului nr. 12/CM/2002 al
Tribunalului Dolj, secția conflicte și litigii de muncă, îl constituie
pretenția formulată de N.I. și D.M., de obligare a Consiliului Local al
orașului Filiași, să accepte transferul lor în interesul serviciului, dispus de
către Direcția Sanitar-Veterinară Dolj.
În cadrul acestui litigiu de muncă,
pârâtul a invocat, pe calea cererii reconvenționale, nulitatea absolută a unei
scrisori comune întocmită de Departamentul Administrației Publice Locale și
Ministerul Agriculturii și Alimentației, trimisă prefecturilor din județe.
S-a cerut prefecților să dispună măsuri
în teritoriu pentru transferul în interes de serviciu al personalului din
circumscripțiile sanitar-veterinare de asistență din cadrul Direcțiilor
Sanitar-Veterinare, în cadrul aparatului propriu al consiliilor locale, cu
menținerea încadrării în gradația și gradul profesional avute.
Scrisoarea comună nu stabilește.
însă, obligații pentru Consiliul Local al orașului Filiași și nici nu se referă
la vreunul din cei doi asistenți veterinari care au declanșat litigiul.
Ea nu întrunește cerințele de fond
și de formă. necesare pentru a fi considerată un act administrativ de
autoritate, producător de efecte juridice și cenzurabil pe calea contenciosului
administrativ. instituită de Legea nr. 29/1990.
Validitatea unui asemenea act poate
fi totuși examinată în cadrul litigiului de muncă, pe calea indirectă a
excepției de nelegalitate și evident, de instanța judecătorească căreia i s-a
atribuit competența de soluționare a unor atare litigii.
Rezultă, așasar, că în mod greșit
tribunalul s-a dezinvestit în ceea ce privește soluționarea cererii
reconvenționale, iar curtea de apel a examinat-o în fond, considerându-se
competentă să o judece ca un contencios administrativ, în cadrul unui dosar
separat.
Având în vedere aceste considerente,
urmează a se admite recursul și a fi casată sentința, cu trimiterea cauzei spre
soluționare, la instanța sesizată inițial, respectiv la Tribunalul Dolj, secția
conflicte de muncă.
Văzând și dispozițiile art. 313 C.
proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
Consiliul Local Filiași, împotriva sentinței nr. 216 din 1 iulie 2002, a Curții
de Conturi Craiova, secția de contencios administrativ.
Casează sentința atacată și trimite
cauza spre soluționare, Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 25 februarie 2003.