ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 930/2003
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 930/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a
luat în examinare recursul declarat de M.D. împotriva sentinței civile
nr.60 din 29 aprilie 2002 a Curții de Apel Galați – Secția
comercială și de contencios administrativ.
La
apelul nominal s-a prezentat M.D., lipsind Casa județeană de Pensii
și alte Drepturi Sociale Galați.
Procedura
completă.
M.D.
a susținut recursul și a solicitat admiterea acestuia cu referire la
motivele scrise.
C
U R T E A
Asupra
recursului de față;
Din
examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
M.D.
în contradictoriu cu Casa județeană de pensii și alte drepturi
sociale Galați, a solicitat ca pârâta să se conformeze sentinței
civile nr.219 din 16 octombrie 2000 a Curții de Apel Galați și
să fie obligată la plata de despăgubiri.
Reclamantul
a arătat că pârâta a fost obligată prin hotărâre
irevocabilă să-i comunice răspunsul la petițiile din 11 mai
2000 și 6 aprilie 2000, dar nici până în prezent nu a dat
curs acestei obligații legale, astfel că trebuie obligată la
daune.
Curtea
de Apel Galați – Secția comercială și de contencios
administrativ, prin sentința nr.60 din 29 aprilie 2002, a respins ca rămasă
fără obiect cererea de punere în executare a sentinței și a
respins ca nefondat capătul de cerere cu privire la despăgubiri.
Pentru
a hotărî astfel, instanța a reținut că în cursul
soluționării cauzei, la 20.04.2002, reclamantului i s-a răspuns
la cele două petiții.
Considerând
hotărârea netemeinică și nelegală reclamantul a declarat
recurs și a susținut că tribunalului îi revenea competența
de soluționare a cauzei și nu curții de apel, că
acțiunea fiind întemeiată pe dispozițiile art.16 din Legea nr.29/1990
trebuia dată în camera de consiliu, iar pe fond se arată că
instanța trebuia să sancționeze neexecutarea în termenul de 30
de zile a hotărârii irevocabile și să-i acorde despăgubiri.
Recursul
este fondat.
Art.16
din Legea nr.29/1990 a contenciosului administrativ, arată că
executarea hotărârii definitive se va face în termenul prevăzut în
cuprinsul ei, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la
data rămânerii definitive a hotărârii.
În
cazul în care termenul nu este respectat se va aplica conducătorului
autorității administrative sancțiunea prevăzută de
art.10 alin.3, iar reclamantului i se vor putea acorda daune pentru întârziere.
Hotărârea se dă în camera de consiliu.
Față
de dispozițiile arătate, se constată că, instanța a
greșit când nu a pronunțat hotărârea în camera de consiliu
și când a omis a analiza cererea de despăgubiri. Faptul că în
dispozitivul hotărârii se arată că această cerere se
respinge, iar în considerente cererea nu este analizată, duce la concluzia
omisiunii pronunțării.
Critica
din recurs privind necompetența curții de apel în soluționarea
cauzei nu poate fi primită, întrucât acțiunea a fost introdusă
la 9.02.2001, iar modificarea codului de procedură civilă s-a
realizat prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.59/ 27
aprilie 2001, deci curtea de apel care a fost investită trebuia să
soluționeze pricina.
Față
de cele arătate, urmează a se admite recursul și în baza art.313
Cod procedură civilă să se dispună casarea cu trimitere
spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite
recursul declarat de M.D. împotriva sentinței civile nr.60 din 29 aprilie
2002 a Curții de Apel Galați – Secția comercială și de
contencios administrativ.
Casează
sentința atacată cu trimitere spre rejudecare la aceeași
instanță.
Pronunțată
în ședință publică, astăzi 7 martie 2003.