Decizia nr. 930/2003 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

S-a luat în examinare recursul declarat de M.D. împotriva sentinței civile nr.60 din 29 aprilie 2002 a Curții de Apel Galați – Secția comercială și de contencios administrativ. La apelul nominal s-a prezentat M.D., lipsind Casa județeană de Pensii și alte Drepturi Sociale Galați. Procedura completă. M.D. a susținut recursul și a solicitat admiterea acestuia cu referire la motivele scrise. C URTEA Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: M.D. în contradictoriu cu Casa județeană de pensii și alte drepturi sociale Galați, a solicitat ca pârâta să se conformeze sentinței civile nr.219 din 16 octombrie 2000 a Curții de Apel Galați și să fie obligată la plata de despăgubiri.

Reclamantul a arătat că pârâta a fost obligată prin hotărâre irevocabilă să-i comunice răspunsul la petițiile din 11 mai 2000 și 6 aprilie 2000, dar nici până în prezent nu a dat curs acestei obligații legale, astfel că trebuie obligată la daune. Curtea de Apel Galați – Secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr.60 din 29 aprilie 2002, a respins ca rămasă fără obiect cererea de punere în executare a sentinței și a respins ca nefondat capătul de cerere cu privire la despăgubiri. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că în cursul soluționării cauzei, la 20.04.2002, reclamantului i s-a răspuns la cele două petiții.

Considerând hotărârea netemeinică și nelegală reclamantul a declarat recurs și a susținut că tribunalului îi revenea competența de soluționare a cauzei și nu curții de apel, că acțiunea fiind întemeiată pe dispozițiile art.16 din Legea nr.29/1990 trebuia dată în camera de consiliu, iar pe fond se arată că instanța trebuia să sancționeze neexecutarea în termenul de 30 de zile a hotărârii irevocabile și să-i acorde despăgubiri. Recursul este fondat. Art.16 din Legea nr.29/1990 a contenciosului administrativ, arată că executarea hotărârii definitive se va face în termenul prevăzut în cuprinsul ei, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.

În cazul în care termenul nu este respectat se va aplica conducătorului autorității administrative sancțiunea prevăzută de art.10 alin.3, iar reclamantului i se vor putea acorda daune pentru întârziere. Hotărârea se dă în camera de consiliu. Față de dispozițiile arătate, se constată că, instanța a greșit când nu a pronunțat hotărârea în camera de consiliu și când a omis a analiza cererea de despăgubiri. Faptul că în dispozitivul hotărârii se arată că această cerere se respinge, iar în considerente cererea nu este analizată, duce la concluzia omisiunii pronunțării. Critica din recurs privind necompetența curții de apel în soluționarea cauzei nu poate fi primită, întrucât acțiunea a fost introdusă la 9.02.2001, iar modificarea codului de procedură civilă s-a realizat prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.59/ 27 aprilie 2001, deci curtea de apel care a fost investită trebuia să soluționeze pricina.

Față de cele arătate, urmează a se admite recursul și în baza art.313 Cod procedură civilă să se dispună casarea cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de M.D. împotriva sentinței civile nr.60 din 29 aprilie 2002 a Curții de Apel Galați – Secția comercială și de contencios administrativ. Casează sentința atacată cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 martie 2003.