Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.02.2003
casat

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 652/2003

HOTĂRÂRE
18.02.2003
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 652/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

S-a luat în examinare recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr.1436 din 29 octombrie 2001 a Curții de Apel București – Secția contencios administrativ. La apelul nominal s-a prezentat recurentul-pârât Ministerul Finanțelor Publice reprezentat de consilierul juridic A.L., lipsind intimata-reclamantă SC „C.V.” SRL. Procedura completă. Consilierul juridic A.L. a solicitat admiterea recursului pentru motivele invocate în scris la dosar, modificarea sentinței atacate și în fond respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată, în cauză nefiind corect aplicate dispozițiile O.U.G. nr.69/1998 privind regimul de autorizare a activităților din domeniul jocurilor de noroc.

Reprezentanta Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a pus concluzii de admitere a recursului, modificarea sentinței atacate și în fond respingerea acțiunii reclamantei. C U R T E A Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe data de 13 septembrie 2001 la Curtea de Apel București, reclamanta SC „C.V.” SRL a solicitat, în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice, anularea deciziei Comisiei de autorizare a jocurilor de noroc nr.285685 din 30 august 2001, de suspendare a activității de jocuri de noroc a societății. Instanța sesizată, prin sentința civilă nr.1436 din 29 octombrie 2001, a admis acțiunea și a dispus anularea deciziei atacate.

În motivarea soluției prima instanță a reținut că organele de control au dispus, înainte de finalizarea controlului efectuat la sediul reclamantei, suspendarea activității acesteia, încălcându-se astfel dispozițiile Regulamentului de aplicare a Hotărârii Guvernului nr.251/1999 privind organizarea jocurilor de noroc. Sentința a fost recurată de Ministerul Finanțelor Publice. Prin motivele de casare se învederează că, în afară de diferența de impozite și taxe suplimentare ce urmează a fi consemnată în actul final, reclamanta are datorii restante către bugetul de stat, evidențiate și declarate chiar de societate, la data de 30.06.2001, o sumă totală de peste 4 miliarde lei. În raport de această situație, necombătută de către reclamantă, în mod justificat s-a dispus, în aplicarea dispozițiilor O.U.G.

nr.69/1998, astfel cum a fost modificată prin O.G. nr.36/2000, suspendarea activității jocurilor de noroc. Critica este fondată. În conformitate cu dispozițiile art.3 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.69/1998, modificată prin Ordonanța Guvernului nr.36/2000, privind regimul de autorizare a activităților din domeniul jocurilor de noroc, neplata sau plata cu întârziere de mai mult de 31 zile lucrătoare a oricăror obligații fiscale datorate la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale de stat și la bugetele locale, atrage anularea licenței pentru exploatarea jocurilor de noroc. Așa fiind și întrucât reclamanta, cum singură a recunoscut, datora la bugetul statului înainte chiar de efectuarea controlului, mai mult de 4 miliarde lei, măsura aplicată are deplin temei legal și se vădește, în egală măsură, oportună.

În consecință, recursul declarat fiind fondat, urmează a fi admis, a se casa sentința recurată și, în fond, a se respinge acțiunea reclamantei.

DECIDE: Admite recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr.1436 din 29 octombrie 2001 a Curții de Apel București – Secția Contencios Administrativ. Casează sentința atacată și în fond respinge acțiunea reclamantei SC „C.V.” SRL, ca neîntemeiată. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 februarie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-06-26
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2561/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: S.C. P.C.C. SRL a solicitat, în baza art. 9 din Legea nr. 29/1990, suspendarea executării deciziei nr. 305 din 13 mai 2002 emisă de Ministerul Finanțelor
ÎCCJ 2004-09-14
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6912/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de suspendare formulată la data de 4 iunie 2003, reclamanta SC P.C. SRL București a solicitat suspendarea executării deciziei nr. 121 din 30
ÎCCJ 2004-06-17
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3658/2004
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta SC Q.I. SRL, prin acțiunea formulată la data de 11 iunie 2002, a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Garda Financiar
ÎCCJ 2006-10-17
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3432/2006
precizată. În motivarea soluției s-a reținut că hotărârea nr. 396070/4 din 26 august 2005 a fost emisă legal, de autoritatea competentă, în raport cu Ordinele comune ale Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Afacerilor Interne nr.
ÎCCJ 2006-05-11
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1704/2006
suspendare, apreciindu-se că nu sunt întrunite dispozițiile imperative ale art. 14 din Legea nr. 554/2004. Recursul este întemeiat și va fi admis. Analizând actele și lucrările dosarului, vis-a-vis de primul motiv de recurs, Înalta Curte de
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă